Dicționar de sinonime
Sinonime derută
Cuvântul „derută” are următoarele sinonime:
deruta ( verb )
- a se descumpăni
- a induce în eroare
- a dezorienta
- a înșela
- a minți
- a amăgi
- a trage pe sfoară
- a păcăli
- a zăpăci
Alte sinonime:
- dezorienta
- a descumpăni
- a încurca
- a deconcerta
- derută
derută ( substantiv )
- încurcătură
- dezorientare
Alte sinonime:
- descumpănire
- nedumerire
- perplexitate
- zăpăceală
- deconcertare
Sinonime Apropiate
- încălța - a-și trage, a-și pune ghetele, a păcăli, a înșela, a îmbrobodi, a amăgi, a minți
- dezorienta - a deruta, a încurca, a zăpăci, a descumpăni, a bulversa
- dezorientare - nesiguranță, derută, descumpănire, deconcertare, bulversare
- îmbrobodi - a acoperi, a înfofoli, a păcăli, a înșela, a minți
- minți - a mistifica, a denatura, a înșela, a păcăli, a prosti, a trișa, a duce de nas
- ars - fript, pârlit, pârjolit, păcălit, înșelat, derutat, tras pe sfoară
- descumpăni - a zăpăci, a dezorienta
- dezechilibrat - descumpănit, dezorientat, tulburat, demoralizat, dezaxat, zăpăcit, nebun, dement, alienat
- trișa - a înșela, a păcăli, a trage pe sfoară
- zăbăuc - zăpăcit, aiurit, derutat, năuc
- frige - a prăji, a perpeli, a pârjoli, a arde, a dogori, a se păcăli, a se înșela, a fi dus
- greși - a se înșela, a da greș, a confunda, a încurca, a sminti, a rătăci, a păcătui, a călca legea
- iluziona - a se amăgi, a se înșela, a-și închipui, a i se năzări
- iluzoriu - înșelător, amăgitor, ireal, irealizabil
- legăna - a oscila, a balansa, a clătina, a se amăgi, a se înșela
Dex derută
- derútă 1 Stare de zăpăceală, de dezorientare. 2 (; o trupă învinsă; ) A merge sau a fi în ~ A se risipi, a se împrăștia, a fugi în dezordine.
- DERÚTĂ, derute, Stare de zăpăceală, de dezorientare. – Din déroute.
- DERÚTĂ Dezorientare, zăpăceală.
- DERÚTĂ Zăpăceală, dezordine; dezorientare. .
- DERÚTĂ stare de zăpăceală, de dezorientare, de dezordine. (< fr. déroute)
- DERÚTĂ ~e f. Stare de zăpăceală, de dezorientare. /<fr. déroute
- deruta 1-2 A (se) zăpăci. 3-4 A (se) dezorienta. 5-6 A (se) înșela.
- DERUTÁ, derutez, I. A face pe cineva să se încurce, să se zăpăcească, astfel încât să nu mai știe ce să facă sau încotro s-o apuce; a dezorienta, a zăpăci. – Din dérouter.
- DERUTÁ, derutez, I. A face (pe cineva) să se zăpăcească încît să nu mai știe ce să facă sau pe ce drum să apuce, a face (pe cineva) să-și piardă capul, să se încurce; a dezorienta.
- DERUTÁ I. A zăpăci, a încurca; a dezorienta; a înșela. .