Dicționar de sinonime
Sinonime descătușat
Cuvântul „descătușat” are următoarele sinonime:
descătușat ( adjectiv )
- desferecat
- eliberat
- liber
- dezrobit
Sinonime Apropiate
- eliberat - emancipat, dezrobit, descătușat, liber, neatârnat, scăpat, salvat, izbăvit, dezvățat
- liberator - eliberator, dezrobitor, liber-cugetător, ateu, necredincios, raționalist
- intenționat - voit, deliberat, anume
- degajat - răspândit, exalat, împrăștiat, eliberat, liber, firesc, natural, nestânjenit, lejer
- derogare - abatere, excepție, eliberat de
- izbăvitor - mântuitor, salvator, eliberator
- răzeș - moșnean, țăran liber
- slobod - liber, nestingherit
- slobozi - a elibera, a lărgi
- vacanță - repaus, concediu, pauză, loc liber, disponibilitate
- fereastră - geam, vitraliu, luminător, oră liberă, fantă
- frivol - ușuratic, neserios, libertin, flușturatic
- gândire - cugetare, reflecție, meditare, judecată, chibzuire, concepție, deliberare, cumpănire, cuget
- goli - a deșerta, a descărca, a vida, a elibera, a evacua, a seca, a dezbrăca, a despuia, a jefui
- independent - autonom, neatârnat, liber, emancipat, suveran, de sine stătător
Dex descătușat
- descătușat2, ~ă 1 Care a fost eliberat din cătușe, din lanțuri. 2 Care a fost eliberat din constrângere, din apăsare, din robie.
- descătușat1 1-2 Descătușare (1-2).
- DESCĂTUȘÁT, -Ă, descătușați, -te, Care a fost eliberat din lanțuri, din constrângere, din apăsare etc.; dezrobit, liber. – descătușa.
- descătușa 1-2 A (se) elibera din cătușe, din lanțuri. 3-4 A (se) elibera dintr-o constrângere, dintr-o apăsare, din robie.
- descătuși descătușa
- DESCĂTUȘÁ, descătușez, I. și A (se) elibera din lanțuri sau din cătușe; a (se) elibera dintr-o constrângere, dintr-o apăsare, din robie. – des- + cătușa.
- DESCĂTUȘÁ, descătușez, I. și A (se) elibera din lanțuri sau din cătușe; a (se) elibera dintr-o constrângere, dintr-o apăsare, din robie. – Des1- + cătușă.
- DESCĂTUȘÁ, descătușez, I. A elibera (pe cineva) din lanțuri sau din cătușe. ♦ A elibera dintr-o constrîngere, dintr-o apăsare, din robie. Izgonirea exploatatorilor și cucerirea puterii au descătușat uriașele forțe creatoare ale poporului. SCÎNTEIA, 1952, 2431. ◊ Popoarele se descătușează din robia imperialistă.
- A SE DESCĂTUȘÁ mă ~éz intranz. 1) A se elibera din cătușe, din fiare sau din lanțuri. 2) fig. A deveni liber; a redobândi libertatea; a se elibera. 3) fig. A scăpa de o constrângere morală sau de un complex interior. /des- + cătușă
- descătușa ( 3 și descătușează, 1 descătușăm, descătușînd)
Antonime descătușat
- A descătușa ≠ a încătușa