Dicționar de sinonime

Sinonime desființare

Cuvântul „desființare” are următoarele sinonime:

desființare ( substantiv )
  • anulare
  • abolire
  • ridicare
  • suprimare
  • dizolvare
  • lichidare


Sinonime Apropiate

  • desfacere - despărțire, separare, descompunere, dizolvare, dezorganizare, desființare, anulare, reziliere, vânzare
  • prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
  • înaintare - avansare, progres, evoluție, propășire, mers-înainte, ridicare, promovare, înălțare, ascensiune
  • majorare - sporire, mărire, creștere, dezvoltare, ridicare, urcare
  • obliterație - ștergere, anulare, astupare, ocluzie, înfundare
  • ascensiune - suiș, înălțare, suire, ridicare, urcare, promovare, creștere, progres
  • eliziune - suprimare, eliminare, înlăturare, omitere, îndepărtare
  • amnistie - iertare, scutire, ștergere, anulare (de pedeapsă)

Dex desființare

  • desființare 1 Distrugere. 2 Omorâre. 3 Abrogare a unei legi, convenții, instituții desființare (3).
  • DESFIINȚÁRE, desființări, Acțiunea de a desființa și rezultatul ei; suprimare, distrugere, nimicire, înlăturare; abrogare, anulare. – desființa.
  • DESFIINȚÁRE, desființări, Acțiunea de a desființa și rezultatul ei; suprimare, înlăturare. Voi luptați pentru desființarea huzurului... și boierilor nu le convine. CAMILAR, N. I 394. Se răspîndește vuiet pintre dascăli despre desființarea catiheților. CREANGĂ, A. 114.
  • DESFIINȚÁRE Acțiunea de a desființa și rezultatul ei; distrugere, nimicire. .
  • desființare f. suprimare, abrogare.
  • desființa 1-2 (A face să nu mai fie) sau a dispărea a distruge, a strica. 3-4 A (se) omorî. 5-6 ( legi, convenții, asociații, instituții ) (A face să nu mai fie în vigoare sau) a ieși din vigoare a abroga, a anula, a revoca, a suprima.
  • desființi desființa
  • disființa desființa
  • DESFIINȚÁ, desființez, I. A face ca ceva să nu mai existe; a suprima; a distruge, a nimici. ♦ A abroga, a anula un contract, o convenție etc. – des- + ființa.
  • DESFIINȚÁ, desființez, I. A face ca ceva să nu mai existe; a suprima; a distruge, a nimici. ♦ A abroga, a anula un contract, o convenție etc. – Des1 + ființa.


Sinonimul cuvântului desființare

Sinonimul cuvântului desființare


Testează-te!