Dicționar de sinonime
Sinonime desfrâna
Cuvântul „desfrâna” are următoarele sinonime:
desfrâna ( verb )
- corupe
- a [se] corupe
- a decădea
- a [se] deprava
- a [se] destrăbăla
- a [se] perverti
- a [se] strica
- a [se] vicia
- a [se] dezmăța
- a [se] sminti
- a corupe
- a se deda destrăbălării
- a duce o viață necumpătată
- a duce o viață de plăceri ușoare
- a trăi în desfrâu
- a se deprava
- a se destrăbăla
- a se strica
Sinonime Apropiate
- corupe - a vicia, a strica, a deprava, a perverti, a degrada
- vicia - a polua, a altera, a corupe, a strica, a deprava
- libertin - depravat, desfrânat, destrăbălat, imoral, afemeiat, stricat, vicios
- corupt - decăzut, stricat, depravat, imoral, destrăbălat, dezmățat, libertin, vicios, pervers
- decădea - a regresa, a scădea, a scăpăta, a se deprava, a se strica
- desfrânat - corupt, depravat, destrăbălat, imoral
- deșucheat - nebun, țicnit, smintit, într-o ureche, dezmățat, destrăbălat, deșănțat, vulgar, trivial
- dezmăț - destrăbălare, desfrânare, desfrâu, decadență, perdiție, corupție, depravare, imoralitate, perversitate
- viciat - poluat, irespirabil, puturos, alterat, infect, pestilențial, corupt, imoral, depravat
- infect - oribil, rău, mizerabil, viciat, stricat, alterat, murdar, josnic, ticălos
- corupție - desfrâu, imoralitate, desfrânare, dezmăț, perdiție, decadență, stricăciune, venalitate
- degrada - a strica, a distruge, a deteriora, a ruina, a altera, a declanșa, a degenera, a decădea, a dărăpăna
- destrăbălat - corupt, imoral, desfrânat
- deșănțat - imoral, corupt, obscen, destrăbălat, dezmățat, trivial, bizar, ciudat, straniu
- depravat - corupt, imoral, desfrânat
Dex desfrâna
- desfrâná 1 A scoate frâul de la cal. 2 A lăsa liber. 3 (Rar) A desface frâna. 4 A scoate frâna. 5-6 (A duce sau) a face să ducă o viață imorală. 7-8 A (se) deda viciilor, corupției, destrăbălării.
- DESFRÂNÁ, desfrânez, I. (Rar) A se deda destrăbălării, a duce o viață necumpătată, de plăceri ușoare. – des- + frâna.
- DESFRÂNÁ, desfrânez, I. (Rar) A se deda destrăbălării, a duce o viață necumpătată, de plăceri ușoare. – Des1- + frâna.
- A SE DESFRÂNÁ mă ~éz intranz. A duce o viață de plăceri ușoare; a trăi în desfrâu; a se deprava; a se destrăbăla; a se strica. /des- + a frâna
- desfrânà v. 1. a lua calului frâul; 2. fig. a da drumul: fiecare simte că mintea-i se desfrână AL.; 3. a (se) da desfrânării.
- DESFRÎNÁ, desfrînez, I. (Neobișnuit) A se deda desfătărilor, petrecerilor, a duce o viață necumpătată, de plăceri ușoare. Ne desfrînam în nebunia carnavalului la Veneția. M. I. CARAGIALE, C. 55.
- desfrînéz v. tr. (ca și în-frînez). Scot frîŭ, las fără frîŭ (un cal). Fig. V. refl. Mă corup, mă dedaŭ stricăciuniĭ. V. destrăbălez.
- DESFRÂNÁ vb. v. corupe.
- DESFRÎNA a (se) corupe, a decădea, a (se) deprava, a (se) destrăbăla, a (se) perverti, a (se) strica, a (se) vicia, (rar) a (se) dezmăța, a (se) sminti. (S-a ~ într-un mediu imoral.)