Dicționar de sinonime
Sinonime desfrânat
Cuvântul „desfrânat” are următoarele sinonime:
desfrânat ( adjectiv )
- corupt
- depravat
- destrăbălat
- imoral
Alte sinonime:
- dezmățat
- stricat
- curvar
- preacurvar
- preacurvitor
- decăzut
- nerușinat
- pervertit
- vicios
- libertin
- deșănțat
- parșiv
- deșucheat
- rușinat
- șucheat
- teșmenit
- aselghicesc
- demoralizat
- spurcat
Sinonime Apropiate
- libertin - depravat, desfrânat, destrăbălat, imoral, afemeiat, stricat, vicios
- destrăbălat - corupt, imoral, desfrânat
- corupt - decăzut, stricat, depravat, imoral, destrăbălat, dezmățat, libertin, vicios, pervers
- depravat - corupt, imoral, desfrânat
- viciat - poluat, irespirabil, puturos, alterat, infect, pestilențial, corupt, imoral, depravat
- deșănțat - imoral, corupt, obscen, destrăbălat, dezmățat, trivial, bizar, ciudat, straniu
- incorect - inexact, greșit, eronat, necinstit, neonest, coruptibil, ilegal, imoral
- obscen - indecent, imoral, corupt, trivial, nerușinat, josnic, impudic, deșănțat, vulgar
- corupție - desfrâu, imoralitate, desfrânare, dezmăț, perdiție, decadență, stricăciune, venalitate
- decadență - declin, regres, degradare, depravare, corupție, imoralitate
- decăzut - corupt, stricat, imoral, degradat, declasat, ruinat
- dezmăț - destrăbălare, desfrânare, desfrâu, decadență, perdiție, corupție, depravare, imoralitate, perversitate
- perdiție - dezmăț, destrăbălare, corupție
- pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
- piperat - picant, condimentat, pișcător, scump, costisitor, exagerat, obscen, imoral
Dex desfrânat
- desfrânat2, ~ă 1 (; cal) Lipsit de frâu. 2 Lăsat liber. 3 (; vehicule prevăzute cu frâne) Cu frâna liberă. 4-5 , (Persoană) care încalcă limitele bunei-cuviințe sau ale moralității. 6-7 , (Persoană) depravată.
- desfrânat1 1-6 Desfrânare (1-6). 7 Vorbărie multă și fără rost.
- DESFRÂNÁT, -Ă, desfrânați, -te, (Adesea substantivat) Destrăbălat, corupt, depravat, imoral. – desfrâna.
- DESFRÂNÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Care s-a dedat desfrâului; depravat; destrăbălat. /v. a se desfrâna
- desfrânat a. 1. lipsit de frâu; 2. necumpătat în purtare, dat la plăceri. ║ m. om desfrânat.
- desfrâná 1 A scoate frâul de la cal. 2 A lăsa liber. 3 (Rar) A desface frâna. 4 A scoate frâna. 5-6 (A duce sau) a face să ducă o viață imorală. 7-8 A (se) deda viciilor, corupției, destrăbălării.
- DESFRÂNÁ, desfrânez, I. (Rar) A se deda destrăbălării, a duce o viață necumpătată, de plăceri ușoare. – des- + frâna.
- DESFRÂNÁ, desfrânez, I. (Rar) A se deda destrăbălării, a duce o viață necumpătată, de plăceri ușoare. – Des1- + frâna.
- DESFRÎNÁ, desfrînez, I. (Neobișnuit) A se deda desfătărilor, petrecerilor, a duce o viață necumpătată, de plăceri ușoare. Ne desfrînam în nebunia carnavalului la Veneția. M. I. CARAGIALE, C. 55.