Dicționar de sinonime
Sinonime deslușire
Cuvântul „deslușire” are următoarele sinonime:
deslușire ( substantiv )
- distingere
- lămurire
- claritate
- percepere
- clarificare
- dezlegare
- elucidare
- explicare
- explicație
- limpezire
- precizare
- rezolvare
- soluție
- soluționare
- pliroforie
- răspicare
- cheie
- descâlcire
- limpezime
Sinonime Apropiate
- elucidare - clarificare, deslușire, limpezire, lămurire, explicare
- explicație - lămurire, clarificare, deslușire, limpezire, precizare, justificare, motivare, motiv, pricină
- cheie - explicație, dezlegare, lămurire, deslușire, soluție, secret, simbol, alegorie, acordor
- dezlegare - rezolvare, soluționare, limpezire, îngăduință, aprobare, încuviințare, permisiune, voie, iertare
- răspuns - replică, ripostă, rezolvare, soluție, dezlegare
- găselniță - soluție, dezlegare
- claritate - limpezime, transparență, evidență
- ieșire - poartă, ușă, deschidere, soluție, dezlegare, eliberare, scăpare, reacție, violență
- procedeu - modalitate, mod, manieră, mijloc, fel, metodă, sistem, soluție
- sugestiona - a insufla, a inspira, a oferi, a propune (o soluție)
- vizibilitate - claritate, vedere, transparență
- finalizare - realizare, concretizare, fructificare, încheiere, sfârșit, terminare
- finisaj - definitivare, finisare, încheiere
- indicație - îndrumare, lămurire, recomandare, sfat, îndemn, directivă, orientare, prescripție
- instrucțiune - directivă, îndrumare, dispoziție, indicație, lămurire
Dex deslușire
- deslușire 1 Distingere a unui sunet, zgomot deslușit1 (1), deslușeală (1). 2 Auzire clară deslușit1 (2), deslușeală (2). 3 Vedere în semiîntuneric sau într-un spațiu slab luminat deslușit1 (3), deslușeală (3). 4 Apariție clară a conturului datorită unei surse de lumină deslușit1 (4), deslușeală (4). 5 Desprindere a unei idei, noțiuni, probleme dintr-un complex de idei, probleme, noțiuni deslușit1 (5), deslușeală (5). 6 Clarificare a unei probleme deslușit1 (6), deslușeală (6). 7 Lămurire a cuiva deslușit1 (7), deslușeală (7). 8 Lămurire asupra unui lucru deslușit1 (8), deslușeală (8). 9 Desprindere cu claritate deslușit1 (9), deslușeală (9). 10 Descifrare. 11 Citire. 12 Cu ~ În mod clar explicit, limpede.
- DESLUȘÍRE, deslușiri, Acțiunea de a (se) desluși și rezultatul ei; lămurire, explicație. – desluși.
- DESLUȘÍRE, deslușiri, Acțiunea de a desluși; lămurire, explicație. Din a opta zi, băiatul începu să rărească scrisul. Și chiar pînă atunci le dase prea puține deslușiri: gazda bună, birt bun; era mulțumit. BASSARABESCU, 21. ♦ (Neobișnuit) Comentare, interpretare. Deslușiri de versuri . MACEDONSKI, O. I 421.
- dăsluși desluși