Dicționar de sinonime

Sinonime destăinuire

Cuvântul „destăinuire” are următoarele sinonime:

destăinuire ( substantiv )

Sinonime Apropiate

confesiune - confidență, mărturisire, destăinuire, spovedanie, religie, credință
spovedanie - mărturisire, confidență, destăinuire, spovadă
confidență - destăinuire, împărtășire
declarație - comunicare, mărturisire, depoziție, relatare, afirmație, enunț, expunere, expozeu, prezentare
descoperire - dezvăluire, revelare, reliefare, invenție, aflare, găsire
religie - cult, confesiune, rit, credință
mărturie - declarație, depoziție, atestare, dovadă, probă, indicație, adeverire
certitudine - siguranță, convingere, încredințare, credință
depoziție - mărturie, declarație
credință - convingere, încredințare, certitudine, fidelitate, cinste, devotament, statornicie, speranță, nădejde
cult - confesiune, religie, rit, credință, venerație, admirație, prețuire
manifest - proclamație, declarație, program
asigurare - garanție, încredințare, garantare, angajament
convingere - credință, încredințare, certitudine, siguranță, concepție, judecată, opinie, idee, sentiment
lege - normă, legiuire, pravilă, dispoziție, regulă, tipic, datină, tradiție, obicei

destăinuire 1-3 Dare la iveală a unor lucruri (necunoscute,) (neînțelese sau) a unor informații destăinuit1 (1-3), dezvăluire, divulgare, împărtășire, încredințare, mărturisire. 4-6 Dare pe față, deschis, fără ocol, a (tuturor) (gândurilor sau) sentimentelor cuiva, a (tot) ce are pe suflet cineva confesare, confesiune, declarare, declarație, destăinuit1 (4-6), spovedanie, spovedire.
DESTĂINUÍRE, destăinuiri, Acțiunea de a (se) destăinui și rezultatul ei; divulgare, mărturisire. – destăinui.
DESTĂINUÍRE, destăinuiri, Acțiunea de a (se) destăinui și rezultatul ei; divulgare, mărturisire. Destăinuirea lui n-a impresionat-o. CAMIL PETRESCU, T. I 517. Tînărul se zăpăci de tot ascultînd destăinuirile atît de intime, mai ales cînd luară o întorsătură tristă. REBREANU, R. I 30. Privise... pe furiș... ca să poată aprecia efectul pe care o să-l aibă această destăinuire. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 168. A făcut tot ce putea ca să-mi provoace destăinuirea. IBRĂILEANU, A. 208.

Sinonimul cuvântului destăinuire