Sinonime destrăbălat

Cuvântul „destrăbălat” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• desfrânat - corupt, depravat, destrăbălat, imoral
• libertin - depravat, desfrânat, destrăbălat, imoral, afemeiat, stricat, vicios
• deșănțat - imoral, corupt, obscen, destrăbălat, dezmățat, trivial, bizar, ciudat, straniu
• corupt - decăzut, stricat, depravat, imoral, destrăbălat, dezmățat, libertin, vicios, pervers
• depravat - corupt, imoral, desfrânat
• viciat - poluat, irespirabil, puturos, alterat, infect, pestilențial, corupt, imoral, depravat
• incorect - inexact, greșit, eronat, necinstit, neonest, coruptibil, ilegal, imoral
• obscen - indecent, imoral, corupt, trivial, nerușinat, josnic, impudic, deșănțat, vulgar
• corupție - desfrâu, imoralitate, desfrânare, dezmăț, perdiție, decadență, stricăciune, venalitate
• decadență - declin, regres, degradare, depravare, corupție, imoralitate
• decăzut - corupt, stricat, imoral, degradat, declasat, ruinat
• dezmăț - destrăbălare, desfrânare, desfrâu, decadență, perdiție, corupție, depravare, imoralitate, perversitate
• perdiție - dezmăț, destrăbălare, corupție
• pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
• piperat - picant, condimentat, pișcător, scump, costisitor, exagerat, obscen, imoral

Dex destrăbălat

• destrăbălat1 1-2 Destrăbălare (1-2). 3 Depravare. 4 Destrăbălare (4).
• destrăbălat2, ~ă 1 ( oameni) Care are o comportare ieșită din limitele bunului simț corupt, decăzut, pervertit, vicios, libertin, (rar) deșănțat (1), deșucheat, destrămat (5), rușinat, demoralizat, spurcat, teșnit. 2 ( femei) Care duce o viață extrem de imorală, lăsându-se dominat de patimi depravat, desfrânat, deșănțat (1), imoral, pierdut, stricat, parșiv. 3 ( viața, atitudinea, purtarea sau ținuta oamenilor) Care denotă ieșirea din limitele bunului simț corupt, decăzut, indecent, pervertit, vicios, libertin, deocheat, deșucheat (1), destrămat (6), rușinat, demoralizat, spurcat, teșnit. 4 (; obiecte de îmbrăcămnte) Descheiat. 5 (; oameni) Foarte sărac.
• DESTRĂBĂLÁT, -Ă, destrăbălați, -te, , și 1. Care duce o viață imorală; desfrânat. ♦ (Despre purtarea, ținuta oamenilor) Care denotă imoralitate, plin de imoralitate; dezmățat. 2. și Persoană desfrânată. –
• DESTRĂBĂLÁT, -Ă, destrăbălați, -te, (Despre persoane și, , despre viața, atitudinea, purtarea sau ținuta lor) Care duce o viață imorală; desfrînat, dezmățat, depravat. Don Juan nu-i mulțumit de cum trăiește și în viața lui, care ni se pare nouă destrăbălată, el găsește deseori pricini de durere. IONESCU-RION, C. 84. ♦ (Substantivat) Persoană desfrînată. Damian nu ar fi crezut minciuna pe care o ascultase Lahu de la o destrăbălată ca oricare alta. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 32.

Sinonimul cuvântului destrăbălat

Testează-te!