Dicționar de sinonime
Sinonime dezagreabil
Cuvântul „dezagreabil” are următoarele sinonime:
dezagreabil ( adjectiv )
- neplăcut
- supărător
- respingător
- antipatic
Alte sinonime:
- ingrat
- dezgustător
- displăcut
- dizgrațios
- grețos
- greu
- infect
- împuțit
- nesuferit
- puturos
- rău
- scârbos
- urât
- răumirositor
- fetid
- miasmatic
- pestilențial
- repugnant
- repulsiv
- scârnav
- scârbavnic
- scârbelnic
- supărăcios
- rău-mirositor
Sinonime Apropiate
- neplăcut - rău, dezagreabil, respingător, supărător, displăcut, antipatic, dezgustător, infect, scârbos
- antipatic - nesuferit, neplăcut, respingător, dezagreabil
- dezgustător - respingător, neplăcut, repugnant, detestabil, displăcut, execrabil, dezagreabil, oribil, scârbos
- disgrațios - neplăcut, antipatic, respingător
- regretabil - supărător, neplăcut, condamnabil
- grețos - dezgustător, scârbos, neplăcut, respingător
- hâd - urât, dezagreabil, respingător
- incomod - supărător, jenant, neplăcut, inconvenabil, stânjenitor
- indezirabil - nedorit, repulsiv, antipatic, respingător
- inestetic - neplăcut, urât, dizgrațios, respingător
- iritant - enervant, neplăcut, supărător
- jenant - neplăcut, incomod, supărător, penibil, stânjenitor
- acru - acrit, murat, fermentat, posac, ursuz, morocănos, respingător, antipatic
- execrabil - dezgustător, respingător, neplăcut, detestabil
- spurcat - murdar, scârbos, respingător, scârnav, trivial, vulgar, josnic, infam, odios
Dex dezagreabil
- dezagreábil, ~ă 1 Care displace neplăcut. 2 ( oameni și manifestările lor) Care nu are un fizic atrăgător. 3 ( oameni) Care este lipsit de amabilitate. 4 ( oameni și manifestările lor) Care șochează strident. 5 ( oameni și manifestările lor) Care nu face plăcere. 6 (Rar) Dăunător.
- DEZAGREÁBIL, -Ă, dezagreabili, -e, Neplăcut, supărător; penibil. – Din désagréable.
- DEZAGREÁBIL, -Ă, dezagreabili, -e, Neplăcut, supărător. Cînd uităm un obiect, o întîmplare, e din cauză că am avut interes s-o uităm, sau pentru că ne-a fost dezagreabilă întîmplarea, sau am fi vrut să ascundem obiectul. CAMIL PETRESCU, T. III 81. – Pronunțat: -gre-a-.
- DEZAGREÁBIL, -Ă Neplăcut, supărător. .
- DEZAGREÁBIL, -Ă 1. neplăcut, supărător. 2. antipatic, nesuferit. (< fr. désagréable)
- DEZAGREÁBIL ~ă (~i, ~e) Care displace; în stare să producă un sentiment de neplăcere; neplăcut. /<fr. désagréable
- DEZAGREÁBIL adj. 1. v. neplăcut. 2. neplăcut, (fig.) ingrat. (Are o sarcină ~.) 3. dezgustător, displăcut, dizgrațios, grețos, greu, infect, împuțit, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, respingător, scârbos, urât, răumirositor, (livr.) fetid, miasmatic, pestilențial, repugnant, repulsiv, (înv. și pop.) scârnav, (înv.) scârbavnic, scârbelnic. (O duhoare ~.) 4. v. antipatic.
Antonime dezagreabil
- Dezagreabil ≠ agreabil, plăcut