Sinonime dezbinare

Cuvântul „dezbinare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• gâlceavă - ceartă, conflict, dezacord, diferend, discordie, disensiune, animozitate, neînțelegere, dispută
• ceartă - gâlceavă, dezbinare, sfadă, altercație, animozitate, discordie, dispută, disensiune, învrăjbire
• conflict - ceartă, neînțelegere, dezacord, ciocnire, dispută, gâlceavă, război, conflagrație
• sfadă - ceartă, conflict, neînțelegere, divergență
• discordie - neînțelegere, conflict, ceartă
• altercație - ceartă, conflict, dispută
• dispută - controversă, ceartă, disensiune, dezacord, diferend, competiție, întrecere, partidă
• râcă - ceartă, conflict, sfadă, dușmănie, neînțelegere
• schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
• sciziune - divizare, ruptură, despărțire, fracționare, dizidență, dezbinare
• zarvă - gălăgie, hărmălaie, larmă, zgomot, scandal, ceartă, conflict
• zavistie - discordie, dihonie, neînțelegere, conflict, intrigă, pâră, pizmă, dușmănie, ură
• harță - ceartă, conflict, ciocnire
• incongruență - nepotrivire, contradicție, dezacord, antinomie
• nepotrivire - neconcordanță, antimonie, contradicție, disonanță, dezacord, neasemănare, incongruență

Dex dezbinare

• dezbinare 1 (Rar) Desprindere. 2 Neînțelegere. 3 Scindare a unui grup destrămătură (3). 4 Dezarticulare a oaselor membrelor inferioare la om sau a celor posterioare la animale.
• DEZBINÁRE, dezbinări, Faptul de a (se) dezbina; învrăjbire, neînțelegere, discordie; conflict, ceartă. – dezbina.
• DEZBINÁRE, dezbinări, Faptul de a (se) dezbina; despărțire, separare (a ceea ce era unit), învrăjbire, discordie. Proprietatea privată este izvorul dezbinării dintre oameni. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, 383, 5/1. Pururi cade jertfă cînd, în vremuri de nevoi, Dezbinarea se strecoară sîngeroasă printre noi. DAVILA, V. V. 188. ♦ Contradicție, conflict; dezacord. El... este astăzi pradă grelei dezbinări cu sine însuși. GALACTION, O. I 172.
• dezbináre f. Despicare, despărțire. Fig. Discordie, învrăjbire.
• dezbiná 1-2 (Rar) A (se) desprinde de undeva a (se) desface, a (se) rupe, a (se) separa. 3-4 A face să nu se mai înțeleagă sau a nu se mai înțelege între ei a (se) despărți, a (se) dușmăni, a (se) învrăjbi. 5 A munci din greu. 6 (; membrele inferioare la om sau cele posterioare la animale) A ieși din articulația șoldului. 7 (; picioare) A se depărta foarte tare a (se) crăci. modificată
• DEZBINÁ, dezbín, I. 1. și A face să nu se mai înțeleagă, să se dușmănească sau a nu se mai înțelege între ei, a se dușmăni; a (se) învrăjbi. 2. (Rar) A se desface, a se separa, a se rupe (de undeva). – disglut(i)nare (după îmbina).

Sinonimul cuvântului dezbinare

Testează-te!