Sinonime dezgust

Cuvântul „dezgust” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• greață - dezgust, silă, aversiune, scârbă, repulsie, lehamite
• lehamite - dezgust, silă, scârbă
• saturație - lehamite, dezgust, silă, refuz
• antipatie - resentiment, repulsie, aversiune, pornire, detestare, repugnanță
• săpat - prașilă
• grețos - dezgustător, scârbos, neplăcut, respingător
• hidos - dezgustător, urât, monstruos, groaznic, oribil, hâd, slut, pocit, desfigurat
• imund - murdar, jegos, impur, dezgustător, degradat, ruinat, oribil
• instrument - unealtă, sculă, ustensilă
• îngrețoșa - a se scârbi, a se dezgusta
• lehămeti - a scârbi, a se dezgusta
• neplăcut - rău, dezagreabil, respingător, supărător, displăcut, antipatic, dezgustător, infect, scârbos
• abject - ticălos, josnic, mizerabil, dezgustător
• acri - a se oțeți, a se mura, a fermenta, a se altera, a se dezgusta, a se plictisi
• detestabil - dezgustător, respingător, execrabil, insuportabil

Dex dezgust

• dezgust Aversiune pentru mâncare (sau pentru un lucru, pentru o persoană ) scârbă, silă.
• DEZGÚST Aversiune pentru mâncare sau, , pentru un lucru, o persoană etc.; scârbă, silă. – dez- + gust (după dégoût).
• DEZGÚST Aversiune pentru mâncare sau, , pentru un lucru, o persoană etc.; scârbă, silă. – Dez- + gust (după dégoût).
• DEZGÚST Aversiune pentru mîncare sau, , pentru un lucru sau o persoană; scîrbă, greață, silă. Eminescu nu descrie durerile lui directe, ci dezgustul și nemulțumirea lui despre mediul care-l înconjura. IONESCU-RION, C. 89. Și dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. EMINESCU, O. I 137. ◊ Cu dezgust = cu scîrbă, în silă. Irina trece pe lîngă el cu dezgust. DAVIDOGLU, M. 19. Horia Țincoca luă nota de pe masă, întinzîndu-i-o și privind-o cu dezgust. C. PETRESCU, A. 388. Împăratul... îi asculta cu dezgust și numai înghițea noduri. CREANGĂ, P. 260.
• DEZGÚST Scârbă, lipsă de gust pentru mâncare; scârbă, silă (față de cineva, de ceva). .
• DEZGÚST repulsie față de unele alimente etc.; scârbă, silă. (după fr. dégoût)
• DEZGÚST n. Sentiment sau senzație de neplăcere față de ceva sau de cineva; repulsie; silă; aversiune; antipatie; scârbă. /dez- + gust
• * 2) dezgúst și -éz, a -á v. tr. (d. a degusta, după fr. dégoûter). Produc dezgust, fac să peardă gustu, pofta, simpatia: purtarea luĭ l-a dezgustat. V. refl. Nu-mĭ maĭ place: m’am dezgustat de carne.

Sinonimul cuvântului dezgust

Testează-te!