Dicționar de sinonime
Sinonime deznădăjdui
Cuvântul „deznădăjdui” are următoarele sinonime:
deznădăjdui ( verb )
- a despera
- a apelpisi
- a-și pierde nădejdea
Sinonime Apropiate
- deznădăjduit - desperat, descurajat, dezolat, exasperat
- desperat - deznădăjduit, exasperat
- descurajat - deznădăjduit, demoralizat, descumpănit, deprimat
- exaspera - a despera
Dex deznădăjdui
- deznădăjdui / desn~ / ~esc; : 6 ~isă / dez- + nădăjdui] 1-2 ( nădăjdui, spera) A-și pierde orice speranță (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații) a se descuraja, a despera. 3 A face să-și piardă orice speranță, a duce la disperare.
- DEZNĂDĂJDUÍ, deznădăjduiesc, IV. și A-și pierde sau a face să-și piardă orice nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații); a despera. – dez- + nădăjdui.
- DEZNĂDĂJDUÍ, deznădăjduiesc, IV. și A-și pierde sau a face să-și piardă orice nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații); a despera. – Dez- + nădăjdui.
- DEZNĂDĂJDUÍ, deznădăjduiesc, IV. A pierde orice nădejde, a despera. Acum începu a deznădăjdui, nici nu mai gîndea să meargă acasă la frații lui, după ce prăpădise și darurile lor și al lui. RETEGANUL, P. II 77. ◊ (Învechit) Mai că-mi vine a mă deznădăjdui de dragostea părintească ce mi-ai arătat și a crede că ea nu este decît o mască pentru ochii oamenilor. KOGĂLNICEANU, S. 193. ♦ (Neobișnuit) A aduce la deznădejde. Arată-i că prin asemine măsuri își deznădăjduiește singur norodul. KOGĂLNICEANU, S. 193.
- A DEZNĂDĂJDUÍ ~iésc 1. intranz. A ajunge în stare de deznădejde; a-și pierde speranța; a despera. 2. tranz. A aduce în stare de deznădejde; a face să-și piardă speranța; a despera. /dez- + a nădăjdui
- denădăjdui deznădăjdui
- deznădejdui deznădăjdui
- desnădăjduì v. a pierde orice nădejde, a despera.
Antonime deznădăjdui
- A deznădăjdui ≠ a spera