Dicționar de sinonime

Sinonime deznădăjduire

Cuvântul „deznădăjduire” are următoarele sinonime:

deznădăjduire ( substantiv )
  • desperare
  • deznădejde



Dex deznădăjduire

  • deznădăjduire 1 Deznădejde (1). 2 Cu (sau în, , întru) ~ În mod desperat, deznădăjduit. 3 La ~ Fără ieșire, la desperare. 4 A duce (sau a aduce, a arunca) la ~ ori, , a cădea în (sau la) ~ (ori ~ri) A deznădăjdui (1). 5 A exaspera.
  • DEZNĂDĂJDUÍRE Faptul de a deznădăjdui; deznădejde. ◊ A aduce (pe cineva) la (sau în) deznădăjduire = a deznădăjdui; a exaspera. – deznădăjdui.
  • DEZNĂDĂJDUÍRE (Învechit) Deznădejde. Își smulgea mustețile de deznădăjduire. ALECSANDRI, T. I 132. Suspinînd își frîngea mîinile cu deznădăjduire. NEGRUZZI, S. I 27. Durerea mea e mută ca deznădăjduirea, E neagră ca și ziua cînd nu te întîlnesc. ALEXANDRESCU, M. 58. ◊ A aduce (pe cineva) la (sau în) deznădăjduire = a face (pe cineva) să-și piardă nădejdea, a pune la grea încercare răbdarea cuiva, a exaspera. Moșule, mă aduci în deznădăjduire. ALECSANDRI, T. 1031. Fie-ți milă de mine și nu mă aduce la deznădăjduire! NEGRUZZI, S. I 26.
  • denădăjdui deznădăjdui
  • deznădăjdui / desn~ / ~esc; : 6 ~isă / dez- + nădăjdui] 1-2 ( nădăjdui, spera) A-și pierde orice speranță (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații) a se descuraja, a despera. 3 A face să-și piardă orice speranță, a duce la disperare.
  • deznădejdui deznădăjdui
  • DEZNĂDĂJDUÍ, deznădăjduiesc, IV. și A-și pierde sau a face să-și piardă orice nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații); a despera. – dez- + nădăjdui.


Sinonimul cuvântului deznădăjduire

Sinonimul cuvântului deznădăjduire


Testează-te!