Dicționar de sinonime
Sinonime dificultate
Cuvântul „dificultate” are următoarele sinonime:
dificultate ( substantiv )
- greutate, anevoință, inconvenient, neajuns
- piedică, obstacol, rezistență, impediment
Alte sinonime:
- impas
- nevoie
- opreliște
- stavilă
- opreală
- poticală
- potrivnicie
- scandal
- sminteală
- nevoință
- poprire
- stenahorie
- barieră
- handicap
- hop
- greu
- problemă
- șicană
- adversitate
- vicisitudine
- încurcătură
- strâmtoare
- strâmtorare
- strâmtoreală
- strâmtură
- strânsoare
Sinonime Apropiate
- greutate - povară, sarcină, încărcătură, pondere, dificultate, piedică, opreliște, impas, neajuns
- inconvenient - neajuns, dificultate, piedică, dezavantaj
- hop - piedică, obstacol, greutate, dificultate, săritură, gropi, hârtoape
- handicap - dezavantaj, neajuns, impas, greutate, piedică
- anevoință - greutate, dificultate
- barieră - rampă, opreliște, zăgaz, periferie, suburbie, mahala, greutate, dificultate, piedică
- problemă - chestiune, subiect, temă, dificultate, complicație, greutate
- stăvilar - zăgaz, baraj, ecluză, dig, stavilă, obstacol, opreliște, piedică, opoziție
- zăgaz - stăvilar, baraj, dig, scoc, piedică, îngrădire, barieră, obstacol
- frâu - hăț, dârlog, frână, piedică, obstacol, stavilă, baraj
- necaz - neajuns, belea, bucluc, supărare, pacoste, impas, pocinog, dificultate, păs
- dezavantaj - defavor, defavoare, inconvenient, neșansă, neajuns, handicap
- balast - lest, povară, încărcătură, greutate, dificultate, sarcină
- nemulțumire - supărare, mâhnire, indispoziție, neplăcere, neajuns, inconvenient, necaz
- ananghie - neajuns, constrângere, lipsă, suferință, necaz, dificultate
Dex dificultate
- dificultate 1-2 Lucru, faptă dificile (3-4). 3 Greutate de a face ceva anevoință. 4 Cu (multă) ~ Foarte greu. 5 Piedică. 6 A face (sau a crea) ~tăți A pune cuiva piedici. 7 A opune rezistență (într-o problemă). 8 A avea ~tăți A avea neînțelegeri cu cineva.
- DIFICULTÁTE, dificultăți, Greutate de a face ceva; anevoință. ♦ Piedică, obstacol. ◊ A face (sau a crea) dificultăți = a pune (cuiva) piedici; a opune rezistență, a se împotrivi (într-o problemă). – Din difficulté, difficultas, -atis.
- DIFICULTÁTE, dificultăți, 1. Greutate (de a face ceva); anevoință. Pe ici, pe colo, se observă oarecare dificultăți de expresie... care fac gîndirea greoaie. VLAHUȚĂ, O. A. I 235. Unde să-i găsim? Iată dificultatea! ODOBESCU, S. III 26. 2. Piedică, obstacol. M-am împiedecat de o dificultate care și azi mi se pare de netrecut în teatrul istoric: problema limbii. CAMIL PETRESCU, T. III 491. ◊ A face (sau a crea) dificultăți = a pune piedici, a opune rezistență, a se împotrivi. Cum îți permiți dumneata să mă acuzi că-ți fac dificultăți? izbucni șeful iritat. BART, S. M. 86.
- DIFICULTÁTE 1. Greutate; anevoință. 2. Obstacol, piedică. .
- DIFICULTÁTE greutate de a face ceva; anevoință. ◊ obstacol, piedică. (< fr. difficulté, lat. difficultas)
- DIFICULTÁTE ~ăți f. 1) Caracter dificil. 2) mai ales la pl. Factor care face ca ceva să fie dificil de realizat; greutate. ◊ A face (sau a crea) ~ăți a pune piedică; a se opune. /<fr. difficulté, lat. difficultas