Dicționar de sinonime

Sinonime diplomație

Cuvântul „diplomație” are următoarele sinonime:

diplomație ( substantiv )
  • politică
  • corp diplomatic
  • abilitate
  • dibăcie
  • pricepere


Sinonime Apropiate

  • iscusință - dibăcie, istețime, îndemânare, abilitate, pricepere, talent, meșteșug, artă, ingeniozitate
  • meșteșug - meserie, ocupație, îndeletnicire, profesiune, dibăcie, abilitate, iscusință, măiestrie, pricepere
  • dibăcie - iscusință, îndemânare, pricepere, măiestrie, abilitate
  • istețime - iscusință, dibăcie, pricepere
  • îndemânare - iscusință, dibăcie, pricepere, istețime, agerime
  • măiestrie - artă, meșteșug, iscusință, pricepere, dibăcie, talent, îndemânare mălai, făină de porumb, porumb
  • perfecțiune - desăvârșire, absolut, impecabilitate
  • răspundere - responsabilitate, sarcină, obligație, îndatorire
  • stângăcie - neîndemânare, nepricepere
  • talent - har, vocație, înzestrare, chemare, dar, dotare, iscusință, îndemânare, dibăcie
  • trăinicie - rezistență, durabilitate, soliditate
  • validitate - valabilitate, autenticitate
  • valoare - preț, calitate, însușire, merit, eficacitate, capacitate, rentabilitate, productivitate, sens
  • variabilitate - instabilitate, schimbare, inconstanță, labilitate
  • virtualitate - posibilitate, probabilitate, ipoteză, perspectivă

Dex diplomație

  • diplomațíe Activitate desfășurată de un stat prin reprezentanții săi, în scopul realizării politicii sale externe diplomatică1 (30). 2 Profesiune de diplomat1 (1). 3 Carieră de diplomat1 (1). 4 Complex de metode și procedee folosite în domeniul relațiilor internaționale diplomatică1 (31). 5 Știință care se ocupă cu studiul metodelor și procedeelor folosite în domeniul relațiilor internaționale. 6 Totalitatea reprezentanților diplomatici integrați într-o anumită organizare. 7 Comportare plină de tact, abilă, șireată diplomatică1 (33). 8 Fățărnicie.
  • DIPLOMAȚÍE, (2) diplomații, 1. Activitate desfășurată de un stat prin reprezentanții săi diplomatici, în scopul realizării politicii sale externe. 2. Comportare abilă, subtilă, șireată. 3. Carieră, profesie de diplomat2. 4. Totalitatea reprezentanților constituiți în corp diplomatic. – Din diplomatie.
  • DIPLOMAȚÍE, diplomații, 1. Activitate desfășurată de un stat prin reprezentanții săi diplomatici, în scopul realizării politicii externe preconizate. ♦ Comportare abilă, subtilă, șireată. 2. Carieră, profesiune de diplomat2. 3. Totalitatea reprezentanților diplomatici constituiți în corp. – Din diplomatie.


Sinonimul cuvântului diplomație

Sinonimul cuvântului diplomație


Testează-te!