Dicționar de sinonime
Sinonime discerne
Cuvântul „discerne” are următoarele sinonime:
discerne ( verb )
- a deosebi
- a distinge
- a diferenția
Alte sinonime:
- deosebi
- a desluși
- a discrimina
- a osebi
- a deschilini
- a cerne
- a aprecia la justa valoare
- a delimita
- a desprinde
- a judeca limpede
- a raționa cu pătrundere și precizie
Sinonime Apropiate
- deosebi - a diferenția, a diferi, a se delimita, a se distinge, a se demarca, a se desluși, a se disocia, a se remarca, a se evidenția
- distinge - a deosebi, a diferenția
- remarca - a observa, a distinge, a băga de seamă, a constata, a se evidenția, a se deosebi, a se singulariza 3: a spune, a zice, a susține
- cerne - a alege, a selecta, a reține, a bura, a burnița, a țârâi, a deosebi, a desluși, a discerne
- cunoaște - a ști, a pricepe, a înțelege, a afla, a recunoaște, a identifica, a distinge, a deosebi
- diferenția - a deosebi, a diferi
- evidenția - a distinge, a deosebi, a remarca, a reliefa, a releva, a afirma, a accentua, a înlătura, a îndepărta
- percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)
- remarcabil - admirabil, excelent, deosebit, însemnat, minunat, proeminent, distins, valoros
- special - deosebit, aparte, distinct, excepțional, singular, unic
- străluci - a luci, a scânteia, a lumina, a sclipi, a se distinge, a se impune, a excela
- variat - diferit, deosebit, felurit, divers, schimbat
- varia - a diferi, a se deosebi, a fluctua
- foarte - tare, deosebit, mult, grozav, teribil
- ilustra - a exemplifica, a înfățișa, a demonstra, a reprezenta, a se distinge, a se remarca, a se impune
Dex discerne
- discérne 1 A distinge lucrurile unele de altele. 2 A judeca limpede, pătrunzător.
- DISCÉRNE, discérn, III. A deosebi, a distinge lucrurile unele de altele; a judeca limpede, cu pătrundere și cu precizie. – Din discerner, discernere.
- DISCÉRNE, discérn, III. (Fără forme la timpurile trecute) A deosebi, a distinge lucrurile unele de altele; a judeca limpede, cu pătrundere, cu precizie. Credeam... că pot discerne unde e meritul. CAMIL PETRESCU, T. II 309.
- DISCÉRNE III. A judeca, a raționa pătrunzător, a pătrunde limpede. .
- DISCÉRNE tr. a judeca limpede, deosebind lucrurile, situațiile etc.; a raționa cu pătrundere și precizie. (< fr. discerner, lat. discernere)
- A DISCÉRNE discérn tranz. 1) (lucruri confundabile) A identifica după anumite semne caracteristice; a distinge; a desprinde; a desluși; a deosebi. 2) (lucruri) A aprecia la justa valoare. /<fr. discerner, lat. discernere
- discerne v. a vedea limpede, a distinge.
- * discérn, -út, a -cérne v. tr. (lat. discérnere. – Să discearnă. V. cern). Disting, văd bine, recunosc (propriŭ și maĭ mult fig.): a discerne amicu de lingușitor.
- DISCÉRNE vb. v. deosebi.
- DISCERNE a deosebi, a desluși, a diferenția, a discrimina, a distinge, ( și ) a osebi, (, și ) a deschilini, a cerne. (Poate ~ cu ușurință culorile.)