Dicționar de sinonime
Sinonime discordanță
Cuvântul „discordanță” are următoarele sinonime:
discordanță ( substantiv )
- nepotrivire
- dezacord
- discrepanță
- disonanță
- distonanță
- neconcordanță
- stridență
- lipsă de armonie
Sinonime Apropiate
- nepotrivire - neconcordanță, antimonie, contradicție, disonanță, dezacord, neasemănare, incongruență
- disonanță - nepotrivire, neconcordanța
- inadvertență - greșeală, eroare, scăpare, nepotrivire, neconcordanță
- incongruență - nepotrivire, contradicție, dezacord, antinomie
- contradicție - dezacord, opoziție, contrazicere, nepotrivire, antagonism
- discrepanță - nepotrivire, diferență, discriminare
- contrazicere - contradicție, nepotrivire, incongruență, dezacord, opoziție
- gâlceavă - ceartă, conflict, dezacord, diferend, discordie, disensiune, animozitate, neînțelegere, dispută
- conflict - ceartă, neînțelegere, dezacord, ciocnire, dispută, gâlceavă, război, conflagrație
- contrastiv - opus, nepotrivit, în dezacord
- dezbinare - dezacord, separare, despărțire, discordie, dispută, divergență, ceartă, învrăjbire, conflict
- diferență - deosebire, nepotrivire, discriminare, rămășiță, rest
- discriminare - deosebire, diferență, distincție, discrepanță
- disensiune - neînțelegere, gâlceavă, dezacord, conflict
- contrasta - a se opune, a diferi, a contraria, a fi în dezacord
Dex discordanță
- discordanță 1 Lipsă de armonie. 2 Nepotrivire flagrantă între două sau mai multe caractere, elemente, fenomene dezacord, distonanță. 3 Straturi noi care nu au o dispoziție paralelă față de altele mai vechi. 4 Simptom principal al schizofreniei, care constă în pierderea unității funcțiilor psihice și a raportului dintre individ și mediul înconjurător disociație psihică.
- DISCORDÁNȚĂ, discordanțe, Nepotrivire flagrantă între două sau mai multe elemente, fenomene etc.; distonanță, dezacord. ♦ Poziția unor strate discordante. – Din discordance.
- DISCORDÁNȚĂ, discordanțe, Nepotrivire flagrantă între două sau mai multe elemente, fenomene etc.; distonanță, dezacord. ♦ Poziția unor straturi discordante. – Din discordance.
- DISCORDÁNȚĂ, discordanțe, Lipsă de concordanță, nepotrivire stridentă, distonanță, dezacord. Discordanță de culori. ▭ Și-ntr-o fină discordanță Cu priveliștea sonoră, Merg ușor cam la distanță. TOPÎRCEANU, M. 63. ♦ Poziția neparalelă a unor straturi noi față de alte straturi mai vechi.
- DISCORDÁNȚĂ Lipsă de armonie. ♦ Nepotrivire, dezacord. ♦ Dispoziție neparalelă a unor strate noi față de altele mai vechi. .
- DISCORDÁNȚĂ 1. lipsă de armonie. ◊ nepotrivire, dezacord. 2. (geol.) dispoziție neparalelă a unor straturi noi față de altele mai vechi. (< fr. discordance)
- DISCORDÁNȚĂ ~e f. Nepotrivire între două sau mai multe obiecte sau fenomene; lipsă de armonie; distonanță; disonanță. /<fr. discordance
Antonime discordanță
- Discordanță ≠ armonie, concordanță