Dicționar de sinonime
Sinonime discordie
Cuvântul „discordie” are următoarele sinonime:
discordie ( substantiv )
- neînțelegere
- conflict
- ceartă
Alte sinonime:
- dușmănie
- animozitate
- dezacord
- dezbinare
- diferend
- discuție
- disensiune
- dispută
- divergență
- gâlceavă
- învrăjbire
- litigiu
- vrajbă
- zâzanie
- price
- pricină
- sfadă
- cârcotă
- dihonie
- râcă
- harță
- pricaz
- scârbă
- toi
- bucluc
- hâră
- poancă
- sfădălie
- zoală
- poară
- șcort
- dezunire
- gâlcevire
- împoncișare
- județ
- neașezare
- neunire
- pâră
- pricinuire
- pricire
- prigoană
- prigonire
- zavistie
- zurbavă
- filonichie
- ciocnire
- dușmănie învrăjbire
- ostilitate
- pornire
- ură
- vrăjmășie
- inimiciție
- pică
- pizmă
- pizmuire
- poxie
- mozavirie
- neprietenie
- patos
- scandală
- urâciune
- vrăjbie
- rancoare
Sinonime Apropiate
- gâlceavă - ceartă, conflict, dezacord, diferend, discordie, disensiune, animozitate, neînțelegere, dispută
- râcă - ceartă, conflict, sfadă, dușmănie, neînțelegere
- sfadă - ceartă, conflict, neînțelegere, divergență
- zavistie - discordie, dihonie, neînțelegere, conflict, intrigă, pâră, pizmă, dușmănie, ură
- conflict - ceartă, neînțelegere, dezacord, ciocnire, dispută, gâlceavă, război, conflagrație
- dezbinare - dezacord, separare, despărțire, discordie, dispută, divergență, ceartă, învrăjbire, conflict
- dihonie - neînțelegere, sfadă, conflict, ceartă
- război - bătălie, luptă, conflagrație, conflict, măcel, ceartă, vrajbă, neînțelegere
- zarvă - gălăgie, hărmălaie, larmă, zgomot, scandal, ceartă, conflict
- harță - ceartă, conflict, ciocnire
- ciondăneală - ceartă, conflict, harță
- diferend - neînțelegere, conflict
- disensiune - neînțelegere, gâlceavă, dezacord, conflict
- divergență - neînțelegere, conflict, gâlceavă
- altercație - ceartă, conflict, dispută
Dex discordie
- discórdie 1 Neînțelegere între oameni, colectivități, popoare dezacord, disensiune. 2 Ceartă. 3 Vrajbă. 4 Mărul ~i (sau măr de ~) Cauza neînțelegerii sau al dușmăniei dintre mai multe persoane, țări
- DISCÓRDIE, discordii, Neînțelegere, dezbinare între oameni, colectivități etc.; disensiune, dezacord; ceartă, vrajbă; dușmănie. – Din , discordia. discorde.
- DISCÓRDIE, discordii, (În opoziție cu concordie, armonie) Neînțelegere, dezbinare, nepotrivire, disensiune, dezacord; ceartă, sfadă, vrajbă, gîlceavă. Pricinuise discordie între bărbatul care voia să plece... și femeia care voia să rămînă. C. PETRESCU, Î. II 155. Luați aminte la cele ce-am decis: Deja pînă acuma discordii intestine De trei ori se iviră. MACEDONSKI, O. II 88. ◊ Mărul discordiei = obiect pentru care se ceartă mai multe persoane; subiect de ceartă.
- DISCÓRDIE Dezbinare, neînțelegere, dezacord; vrajbă, ceartă. ◊ Mărul discordiei = subiect de ceartă. .
- DISCÓRDIE dezbinare, neînțelegere, dezacord; (p. ext.) vrajbă, ceartă. (< lat., it. discordia)
- DISCÓRDIE ~i f. Neînțelegere violentă între persoane; dezbinare. /<lat., it. discordia
- Discordie f. Mit. 1. zeiță rău făcătoare, aruncă la nunta lui Peleu mărul de aur, pe care Paris îl adjudecă Venerii, ceea ce irită grozav pe Junona; 2. fig. mărul Discordiei, pricină de ceartă.
- discordie f. ceartă, neînțelegere între persoane.
Antonime discordie
- Discordie ≠ armonie, concordie
Sinonimul cuvântului discordie