Dicționar de sinonime
Sinonime disidență
Cuvântul „disidență” are următoarele sinonime:
disidență ( substantiv )
- opoziție
- sciziune
Alte sinonime:
- fracționism
- eterodoxie
- heterodoxie
- schismă
- dezacord
- rebeliune
- revoltă
Sinonime Apropiate
- răspăr - opoziție, împotrivire, răfuială, conflict
- schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
- stăvilar - zăgaz, baraj, ecluză, dig, stavilă, obstacol, opreliște, piedică, opoziție
- vitregie - adversitate, răutate, ostilitate, opoziție
- frondă - opoziție, răzvrătire, înfruntare
- împotrivă - contra, contrar, în opoziție
- antiteză - opoziție, antinomie, contrarietate
- contradicție - dezacord, opoziție, contrazicere, nepotrivire, antagonism
- contrast - opoziție, antinomie, antiteză
- contrazicere - contradicție, nepotrivire, incongruență, dezacord, opoziție
- veto - refuz, împotrivire, opoziție, boicot
- frecuș - neînțelegere, ceartă, critică, controversă, opoziție
Dex disidență
- disidență 1 Deosebire de opinii a unei persoane (față de o majoritate, de o colectivitate, de o organizație din care face parte) dezacord, schizmă, sciziune. 2 Grup de persoane care au o opinie separată față de majoritatea membrilor colectivității, organizației din care fac parte. 3 Sciziune ivită prin acțiunea unei disidențe (2).
- DISIDÉNȚĂ, disidențe, Atitudine, manifestare de disident. ♦ Grup de persoane cu opinii diferite de acelea ale majorității; sciziune formată prin acțiunea unui astfel de grup. – Din dissidence, dissidentia.
- DISIDÉNȚĂ, disidențe, Deosebire de păreri; dezacord. ♦ (Concretizat) Grup de persoane care prezintă opinie separată față de majoritate; sciziune ivită în urma separării unui astfel de grup. Prefectul nu-și mai vede capul de treburi, căci e aproape să se declare o disidență în partidul local guvernamental. CARAGIALE, O. II 44. – Variantă: dizidénță
- DISIDÉNȚĂ Deosebire de opinii (față de o majoritate); sciziune, schismă; dezacord. ♦ Grup de persoane care susțin o părere diferită de aceea a majorității; sciziune care ia naștere în urma unei asemenea situații. .
- DISIDÉNȚĂ deosebire de opinii (față de o majoritate); dezacord. ◊ grup de persoane care susțin o parte diferită de aceea a majorității; sciziune care ia naștere în urma unei asemenea situații. (< fr. dissidence, lat. dissidentia)