Dicționar de sinonime

Sinonime diverge

Cuvântul „diverge” are următoarele sinonime:

diverge ( verb )
  • a se distanța
  • a se îndepărta
  • a se răsfira
  • a diferi mult
  • a fi foarte depărtat
  • a fi în dezacord
  • a fi opus
  • a se deosebi
  • a tinde către infinit


Sinonime Apropiate

  • contrastiv - opus, nepotrivit, în dezacord
  • dezbinare - dezacord, separare, despărțire, discordie, dispută, divergență, ceartă, învrăjbire, conflict
  • divergent - diferit, deosebit, contrar, contradictoriu
  • evidenția - a distinge, a deosebi, a remarca, a reliefa, a releva, a afirma, a accentua, a înlătura, a îndepărta
  • contrar - advers, opus, potrivnic, antitetic, divergent, contra, împotriva
  • distanță - depărtare, interval, spațiu, întindere, diferență, deosebire, nepotrivire
  • presăra - a împrăștia, a răsfira, a risipi, a răspândi, a difuza
  • răspândi - a difuza, a împrăștia, a răsfira, a emana, a radia, a propaga
  • rășchia - a răsfira, â împrăștia, a difuza, a depărta
  • remarcabil - admirabil, excelent, deosebit, însemnat, minunat, proeminent, distins, valoros
  • remarca - a observa, a distinge, a băga de seamă, a constata, a se evidenția, a se deosebi, a se singulariza 3: a spune, a zice, a susține
  • scoate - a extrage, a smulge, a extirpa, a elimina, a da afară, a lua, a îndepărta, a destitui, a alunga
  • sfadă - ceartă, conflict, neînțelegere, divergență
  • spația - a rări, a distanța, a depărta
  • spațiu - cuprins, întindere, suprafață, zonă, distanță, răstimp, perioadă, interval, durată

Dex diverge

  • divérge 1 ( linii geometrice, razele unui fascicul ) A se îndepărta dintr-un punct comun în direcții diferite. 2 (; șiruri de numere) A tinde către infinit. 3 (; păreri, opinii ) A fi opus. 4 A diferi mult. 5 A fi foarte depărtat.
  • DIVÉRGE, 3 divérge, III. (Despre linii geometrice, razele unui fascicul etc.) A se îndepărta, a se răsfira dintr-un punct comun în direcții diferite. – Din diverger, divergere.
  • DIVÉRGE III. (Despre drepte, raze etc.) A merge depărtându-se între ele. ♦ A se deosebi, a fi în dezacord. .
  • DIVÉRGE intr. 1. (despre drepte, raze etc.) a pleca din același punct, răsfirându-se. 2. a se deosebi, a fi în dezacord. (< fr. diverger, lat. divergere)
  • A DIVÉRGE pers. 3 diverge intranz. (despre raze) A se răsfira plecând din același punct. /<fr. diverger, lat. divergere
  • diverge v. 1. a se depărta dela olaltă, vorbind de linii geometrice și de raze optice; 2. fig. a fi opus, diferit.
  • * divérg, -érs, -érge v. intr. (lat. divérgere. Diverg, să diveargă; part. e rar saŭ inuz. V. converg). Mă depărtez de punctu comun de plecare, precum și de alte puncte laterale, vorbind de raze, de liniĭ. Fig. Nu mă unesc: noĭ divergem în opiniunĭ.


Sinonimul cuvântului diverge

Sinonimul cuvântului diverge


Testează-te!