Sinonime divinitate

Cuvântul „divinitate” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• dumnezeire - divinitate, pronie, dumnezeu, providență, domnul, cerul
• pronie - providență, divinitate cer
• zeitate - divinitate, idol, zeu, zeiță
• idol - zeu, divinitate, iubit, adorat, idealizat
• zeu - divinitate, idol, zeitate
• ziditorul - dumnezeu
• cer - boltă, firmament, crug, tărie, aer, atmosferă, văzduh, eter, rai
• domn - stăpân, posesor, jupân, domnitor, voievod, prinț, rege, monarh, om bogat

Dex divinitate

• divinitate 1 Zeu. 2 Dumnezeu. 3 Esență divină dumnezeire.
• DIVINITÁTE, divinități, 1. Dumnezeu, zeu. 2. Esență divină; dumnezeire. – Din divinité, divinitas, -atis.
• DIVINITÁTE, divinități, 1. Ființă imaginară cu însușiri supranaturale, socotită drept cârmuitoare a lumii; Dumnezeu, zeu. 2. Esență divină; dumnezeire. – Din divinité, divinitas, -atis.
• DIVINITÁTE, divinități, (În concepțiile mistico-religioase și în filozofia idealistă) 1. Ființă închipuită ca posedînd însușiri supranaturale și socotită drept cîrmuitoare a lumii; dumnezeu, zeu. În jalnicul Hades... Hecate – divinitate sumbră – Primește umbră după umbră. BOUREANU, S. P. 4. Din scorburi și din desișuri au fugit șăgalnicele divinități antice. GALACTION, O. I 372. 2. Esență divină, dumnezeire. Un zeu mă face părtașă divinității sale. NEGRUZZI, S. III 55.
• DIVINITÁTE 1. Ființă socotită de cei mistici drept creatoare și cârmuitoare a lumii; Dumnezeu, zeu. 2. Esență, natură divină. .
• DIVINITÁTE 1. ființă socotită drept creatoare și cârmuitoare a lumii; Dumnezeu. ◊ ființe cărora li se atribuie o natură divină. ◊ zeii și zeițele păgânismului. 2. esență, natură divină. 3. lucru, persoană adorată ca un dumnezeu. (< fr. divinité, lat. divinitas)
• DIVINITÁTE ~ăți f. 1) (în concepțiile religioase) Forță supranaturală creatoare și cârmuitoare a lumii; Dumnezeu; demiurg. 2) Natură, caracter dumnezeiesc; dumnezeire. /<fr. divinité, lat. divinitas

Sinonimul cuvântului divinitate

Testează-te!