Dicționar de sinonime
Sinonime dogoare
Cuvântul „dogoare” are următoarele sinonime:
dogoare ( substantiv )
- arșiță
- dogoreală
- căldură excesivă
- cuptor
Alte sinonime:
- caniculă
- fierbințeală
- pară
- văpaie
- călduri
- năbușeală
- năduf
- nădușeală
- pârjol
- pojar
- toropeală
- zăduf
- zăpușeală
- torpoare
- arsură
- vipie
- buhoare
- cocăt
- crăpăt
- năplăială
- pâclă
- prepăt
- prigoare
- puhăială
- zăpuc
- arsoare
- friptoare
- japsă
- pripeală
- ars
- pripec
- jar
Sinonime Apropiate
- fierbințeală - dogoreală, arșiță, căldură, dogoare, caniculă, febră, temperatură, călduri, înflăcărare
- caniculă - arșiță, dogoare, nădușeală, zăduf, cuptor
- foc - flacără, văpaie, vâlvătaie, pălălaie, căldură, arșiță, dogoare, incendiu, pârjol
- nădușeală - zăduf, dogoare, arșiță, zăpușeală, sudoare, transpirație
- arșiță - căldură, dogoare, zăpușeală, pojar, zăduf, caniculă
- căldură - temperatură, febră, fierbințeală, arșiță, caniculă, zăpușeală, dogoare, năduf, pojar
- cuptor - vatră, furnal, varniță, arșiță, caniculă, zăduf
- jar - jeratic, jariște, șperlă, arșiță, dogoare, fierbințeală, febră
- secetă - uscăciune, secăciune, arșiță
- varniță - cuptor de var
- vatră - cămin, cuptor, sobă, casă, locuință, așezământ, țară, patrie
- vipie - arșiță, zăpușeală, caniculă
- zăduf - caniculă, arșiță, zăpușeală, necaz, supărare, pornire
- febră - temperatură, fierbințeală, călduri, dogoare, emoții, încordare, agitație, tensiune
- furnal - cuptor înalt
Dex dogoare
- dogoare / ~ori / dogori] 1 Căldură arzătoare produsă de soare, de foc sau de un obiect foarte fierbinte. 2 Ardoare (1). 3 Senzație de căldură mare.
- DOGOÁRE Căldură arzătoare produsă de soare, de foc sau de un obiect foarte fierbinte; dogoreală. – Din dogori.
- DOGOÁRE Căldură arzătoare revărsată de soare, răspîndită de un foc sau de un obiect foarte fierbinte. arșiță. Cazanele străbătute de serpentina țevilor stau gata să plesnească la o dogoare de cîteva sute de grade. C. PETRESCU, A. 464. Înfierbîntați de dogoarea lămpilor ș-a lumînărilor... se deschiară la haine. DELAVRANCEA, S.124. Toată noaptea a bîntuit căldură apăsătoare și acuma, pe un senin, a răsărit soarele, amenințînd cu groaznică dogoare. CARAGIALE, O. II 211. Și-l lega strîns cot la cot Gios la stîlpul hornului, La dogoarea focului. ALECSANDRI, P. P. 125. – Variantă: (regional) dogór (ISPIRESCU, L. 214)
- DOGOÁRE f. Căldură puternică produsă de un obiect foarte fierbinte. /v. a dogori
- dogoare f. V. dogor: la dogoarea focului POP.
- dogoáre f., pl. orĭ (d. dogoresc). Dogoreală, arșiță (propriŭ și fig.).
- dogór dogoare
- dugoare dogoare
- DOGÓR dogoare.
- dogor n. 1. arșiță: la dogorul focului; 2. fig. foc: dogorul dragostei ISP. .