Dicționar de sinonime

Sinonime drăguță

Cuvântul „drăguță” are următoarele sinonime:

drăguță ( substantiv )
  • amantă
  • concubină
  • iubită
  • prietenă
  • ibovnică


Sinonime Apropiate

  • lele - țață, nană, leică, mătușă, dodă, iubită, ibovnică, amantă
  • metresă - amantă, concubină
  • strădui - a se sili, a se sforța, a se zbate, a se căzni, a se trudi, a se munci, a se frământa, a se canoni
  • zvârcoli - a se zbate, a se agita, a se zbuciuma, a se frământa
  • bob - grăunte, sămânță, boabă
  • valiză - geamantan, cufăr
  • fierbe - a clocoti, a spumega, a se înfierbânta, a găti, a prepara, a face mâncare, a necăji, a frământa, a chinui
  • fierbere - clocotire, clocot, ebuliție, efervescență, agitație, frământare, neliniște, tulburare
  • foșni - a fâșâi, a susura, a suna, a foșnăi, a zumzăi, a mișuna, a se mișca, a se frământa
  • fremătător - tremurător, vibrant, agitat, frământat
  • furtună - vijelie, vifor, frământare, zbucium, revoltă, tulburare
  • germen - embrion, sămânță, izvor, sursă, origine
  • grijă - teamă, frământare, preocupare, neliniște, îngrijorare, temere, aprehensiune, atenție, precauție
  • izvor - sursă, obârșie, sorginte, origine, germen, sămânță
  • îngrijora - a se teme, a se neliniști, a se alarma, a se speria, a se frământa

Dex drăguță

  • drăguță f. 1. dragă; 2. iubită, amantă.
  • drăguț, ~ă 1-2 (Cam) drag (2) drăguleț (2-3), drăgulic (1-2), drăgulaș (1-2), drăgulean (1-2). 3 Care are o înfățișare și o comportare plăcută drăgălaș (1), drăguleț (4). 4 Care atrage prin grație, gingășie sau farmec (inspirând dragoste) iubit, drag (16), scump. 5 A fi (sau a se arăta) ~ A fi amabil, binevoitor. 6 A se purta ~ A fi amabil. 7 (; urmat de prepoziția de) Năstrușnic. 8-9 , Termen alintător cu care cineva se adresează unei persoane iubite. 10 Care produce o impresie plăcută. 11 Iubit. 12 ~u cumetriții Dans popular nedefinit mai de aproape.
  • DRĂGÚȚ, -Ă, drăguți, -e, , și 1. Drăgălaș, frumușel, grațios (ca înfățișare sau comportare); iubit, drag. ◊ A fi sau a se arăta, (adverbial) a se purta drăguț (cu sau față de cineva) = a fi amabil, binevoitor (cu cineva). ♦ (Substantivat, ). Termen alintător cu care te adresezi unei persoane iubite sau folosit când vorbești despre o asemenea persoană. 2. și Iubit, ibovnic, amant. – Drag + -uț.
  • DRĂGÚȚ, -Ă, drăguți, -e, , și 1. Drăgălaș, frumușel, grațios (ca înfățișare sau comportare); iubit, drag. ◊ A fi sau a se arăta, (adverbial) a se purta drăguț (cu sau față de cineva) = a fi amabil, binevoitor (cu cineva). ♦ (Substantivat, ). Termen alintător cu care te adresezi unei persoane iubite sau folosit când vorbești despre o asemenea persoană. 2. și Iubit(ă), ibovnic(ă), amant(ă). – Drag + -uț.


Sinonimul cuvântului drăguță

Sinonimul cuvântului drăguță


Testează-te!