Dicționar de sinonime

Sinonime duium

Cuvântul „duium” are următoarele sinonime:

duium ( substantiv )
  • droaie
  • mulțime
  • grămadă
Alte sinonime:
  • captură
  • pradă
  • potop
  • puhoi
  • puzderie
  • sumedenie
  • mare
  • poiede
  • întuneric
  • posmol
  • tălabă
  • silă
  • mulțit
  • putere
  • groază
  • grozăvenie
  • grozăvie
  • polog
  • gloată
  • ceată


Sinonime Apropiate

  • droaie - mulțime, ceată, grup, grămadă, gloată, duium, liotă
  • spuză - cenușă, puzderie, grămadă, mulțime, droaie
  • gloată - mulțime, ceată, buluc, grămadă, pâlc, adunătură, plebe, vulg
  • grămadă - vraf, maldăr, morman, movilă, aglomerare, teanc, purcoi, strânsură, mulțime
  • groază - spaimă, frică, teroare, înfiorare, oroare, mulțime, duium, potop, puhoi
  • grup - ceată, bandă, buluc, cârd, droaie, gloată, trupă, grămadă, pâlc
  • ghiotură - grămadă, mulțime
  • potop - diluviu, inundație, revărsare, dezastru, catastrofă, prăpăd, urgie, noian, mulțime
  • șiră - claie, grămadă, stog
  • troian - nămete, omăt, morman, grămadă
  • turmă - cireadă, ceată, cârd, mulțime, grup, gloată
  • legiune - regiment, unitate, armată, mulțime, ceată, grup, gloată
  • număr - cantitate, mulțime, sumă, total, cifră, bucată, exemplar, unitate, talie
  • majoritate - mulțime, peste 50%
  • maldăr - morman, grămadă, mănunchi, legătură, vraf, snop, braț

Dex duium

  • duiúm 1 Totalitatea bunurilor (materiale) luate prin jaf de la dușman în timp de război captură, pradă. 2 Mulțime de ființe sau de lucruri. 3 Cu (rar, în) ~ În cantitate foarte mare. 4 În număr mare. 5 Zestre. 6 Bogăție.
  • DUIÚM Mulțime, grămadă, gloată, droaie (de ființe, obiecte, întâmplări etc.). ◊ Cu duiumul = în mare număr sau cantitate; unul după celălalt. – Din doyum.
  • DUIÚM Mulțime, droaie, grămadă, gloată. Trecuseră prin sate, se adunaseră oamenii, se îngroșase duiumul cu care se îndreptau spre oraș. DUMITRIU, B. F. 108. Cu chiu cu vai se supuse, merse pînă la poarta acelor palate, cu lumea duium după ei. POPESCU, B. II 61. În sfîrșit venea duiumul oastei: trăsuri, bagaje, pedestrași. NEGRUZZI, S. I 167. ◊ (Mai ales în și ) Cu duiumul = cu grămada, cu nemiluita, în număr mare. Avem și noi... rod și vite cu duiumul. DELAVRANCEA, S. 17. Șireții și înșelătorii... începură să vină la palat cu duiumul. POPESCU, B. II 4.
  • DUIÚM n. pop. Mulțime mare, compactă de ființe sau lucruri. ◊ Cu ~ul în număr mare; cu grămada. /<turc. doyum
  • duium n. mulțime mare (de oameni sau de lucruri): duiumul oastei NEGR.; cu duiumul, cu grămada. .
  • duĭúm n., pl. urĭ (turc. doĭum, pradă, belșug, saț). Vechĭ. Mulțime de captivĭ tîrîțĭ în robie (jaf, pradă, plean). Mulțime mare în general: duĭum de soldațĭ, de vite. Duĭumu oștiĭ, grosu armateĭ. Azĭ. Cu duĭumu (saŭ și duĭum, adv.) droaĭe, în număr mare: veneau caliciĭ cu duĭumu.
  • DUIÚM s. v. captură, pradă.
  • DUIÚM s. v. mulțime.


Sinonimul cuvântului duium

Sinonimul cuvântului duium


Testează-te!