Sinonime durabil

Cuvântul „durabil” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• trainic - solid, rezistent, durabil, viabil, persistent
• trăinicie - rezistență, durabilitate, soliditate
• viabil - rezistent, durabil, trainic
• peren - trainic, durabil, vivace, persistent, etern
• temeinic - solid, trainic, fundamental, profund, serios, adânc, chibzuit, important
• temeinicie - trăinicie, soliditate, tărie, solidaritate
• vârtos - tare, consistent, îndesat, dens, dur, solid, viguros, voinic, rezistent
• zdravăn - voinic, puternic, vânjos, robust, solid, rezistent, tare, sănătos, teafăr
• indestructibil - rezistent, trainic, indiscutabil
• duritate - rezistență, tărie, soliditate, asprime, răutate, bruta late, neomenie
• perenitate - persistență, trăinicie, eternitate
• pietros - tare, dur, vârtos, rezistent
• prevenitor - amabil, atent, curtenitor, politicos, serviabil
• slei - a coagula, a se închega, a se solidifica, a secătui, a se extenua, a se pierde, a goli
• științific - riguros, precis, verificat, garantat, prestigios, solid

Dex durabil

• durabil, ~ă , 1-2 (În mod) îndelungat. 3-4 (În mod) trainic. 5-6 (În mod) viabil.
• DURÁBIL, -Ă, durabili, -e, Care durează (de) mult timp; trainic, rezistent; viabil. – Din durable, durabilis.
• DURÁBIL, -Ă, durabili, -e, (În opoziție cu trecător, temporar) Care durează3, care se întinde pe o lungă perioadă de timp, care ține mult timp; trainic, viabil. O pace durabilă în lume nu poate fi concepută decît dacă toate forțele progresiste ale lumii vor continua lupta pentru asigurarea unei democrații reale și active. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 8. Veți vedea cît e de adevărat Și de durabil ceea ce vă spun. CAMIL PETRESCU, T. III 447. ◊ (Adverbial) Ivan... știa să lucreze ca nimeni altul, curat, frumos și durabil. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 190.
• DURÁBIL, -Ă Care ține mult timp; trainic. .
• DURÁBIL, -Ă care ține mult timp; trainic, rezistent. (< fr. durable, lat. durabilis)
• DURÁBIL ~ă (~i, ~e) Care ține sau se păstrează multă vreme; trainic. Construcție ~ă. /<fr. durable, lat. durabilis
• durabil a. care poate dura mult timp.
• * durabíl, -ă adj. (lat. durabilis). Traĭnic, care durează mult: pod durabil. Adv. În mod durabil.
• DURÁBIL adj. 1. rezistent, solid, trainic, (rar) dăinuitor, (pop.) purtăreț, țeapăn, vârtos, (înv.) nestrămutat, țiitor. (Ghete ~; o construcție ~.) 2. v. viabil. 3. stabil, statornic, trainic, (înv.) stătător. (O stare sufletească ~.) 4. persistent, rezistent, trainic, (livr.) peren. (Efecte ~.)

Antonime durabil

• Durabil ≠ netrainic, pasager, nedurabil, precar

Sinonimul cuvântului durabil

Testează-te!