Dicționar de sinonime
Sinonime dus
Cuvântul „dus” are următoarele sinonime:
dus ( adjectiv )
- absent, îngândurat, preocupat, absorbit, pierdut
- păcălit, ademenit, amăgit, prostit, trișat
Alte sinonime:
- înșelat
- căzut
- înfundat
dus ( substantiv )
- cărat
- plecare
Sinonime Apropiate
- gânditor - îngândurat, preocupat, absorbit, absent, meditativ, reflexiv, visător, cugetător, filozof
- distrat - neatent, absent, absorbit, pierdut, împrăștiat, căscat
- temperamental - avântat, înflăcărat, ardent, nervos
- tendință - pornire, dispoziție, înclinare, aplecare, năzuință, aspirație
- tentant - ispititor, atrăgător, ademenitor
- fermecător - încântător, fascinant, seducător, cuceritor, ademenitor, captivant, delicios, frumos, charismatic
- fervent - înflăcărat, entuziast
- focos - temperamental, înfocat, înflăcărat, pătimaș, pasional, aprins, pasionat
- grijuliu - atent, prudent, circumspect, prevăzător, precaut, preocupat, vigilent
- hamal - cărător, salahor, tregher
- hetairă - curtezană, damă, prostituată
- iluzoriu - înșelător, amăgitor, ireal, irealizabil
- incurabil - nevindecabil, condamnat, grav bolnav, pierdut
- inexistență - absență, lipsă, neant
- irecuperabil - pierdut, distrus, desființat, prăpădit
Dex dus
- dus2, ~ă 1 ( obiecte) Transportat. 2 ( oameni) Plecat. 3 (; ~ de pe lume) Mort. 4 A nu fi ~ la biserică A fi necioplit. 5 A fi capabil de multe (rele). 6 Îndepărtat, care este departe. 7 A dormi ~ A dormi adânc, greu. 8 ( oameni) Rupt de realitate. 9 Nebun. 10 De-a dusii Joc de clacă sau șezătoare. 11 ( timp sau întâmplări) Trecut.
- dus1 1-44 Ducere (1-9, 10-45).
- DUS1 Faptul de a (se) duce; plecare. – duce1.
- DUS2, -Ă, duși, -se, 1. Plecat (fără a se mai întoarce); mort. ◊ A dormi dus = a dormi foarte adânc. ♦ (Despre unități de timp și despre acțiuni) Trecut, dispărut (pentru totdeauna). ♦ (Despre ochi) Care este adâncit în orbite (de oboseală, boală, supărare etc.). 2. Desprins de realitate; absent, îngândurat. ◊ Dus pe gânduri = îngândurat. – duce1.
- DUS2, -Ă, duși, -se, 1. Plecat (fără a se mai întoarce); mort. ◊ A dormi dus = a dormi foarte adânc. ♦ (Despre unități de timp și despre acțiuni) Trecut, dispărut (pentru totdeauna). ♦ (Despre ochi) Care este adâncit în orbite (de oboseală, boală, supărare etc.). 2. Desprins de realitate; absent, îngândurat. ◊ Dus pe gânduri = îngândurat. – duce.
- DUS1 (Rar) Faptul de a (se) duce; plecare. – duce.
- DUS1 (Rar) Faptul de a se duce; dorința de a pleca, dor de ducă. Nu te-o fi lovit și pe mătăluță dusul. C. PETRESCU, O. P. II 49.