Dicționar de sinonime
Sinonime edificiu
Cuvântul „edificiu” are următoarele sinonime:
edificiu ( substantiv )
- clădire
- construcție
- fortificație
- imobil
- monument
- uvraj
Sinonime Apropiate
- construcție - clădire, edificiu, casă, imobil, zidire, alcătuire, structură, formație
- clădire - construcție, edificiu, casă, imobil, local
- zidire - construcție, clădire, edificiu, creație, creatură, făptură
- casap - măcelar casă1, locuință, domiciliu, cămin, adăpost, clădire, imobil, construcție, zidire
- bina - construcție, edificiu, eșafodaj
- bloc - stei, bolovan, imobil, construcție (cu etaje), alianță, grup, coaliție, grupare
- pironi - a fixa, a înțepeni, a țintui, a prinde, a imobiliza, a încremeni, a aținti, a concentra (atenția)
- stătător - imobil, stabil, invariabil, constant, stagnant
- sticlos - lucios, vitros, sclipitor, încremenit, fix, imobil
- trofeu - pradă, spoliere, monument, memorial, cupă, premiu
- zăcea - a boli, a fi imobilizat, a fi închis, a fi ascuns, izolat
- fix - nemișcat, neclintit, stabil, înțepenit, imobil, precis, exact
- fixa - a stabili, a prinde, a pironi, a imobiliza, a împietri, a înțepeni, a ținti, a țintui, a agăța
- fixitate - imobilitate, neclintire
- fortăreață - fort, bastion, fortificație, întărîtură, castru, cetate
Dex edificiu
- edifíciu 1 Clădire mare (adăpostind o instituție). 2 Construcție impunătoare care adăpostește o instituție. 3-5 (; adesea ) Ceea ce este construit, amplasat, combinat. 6 Ansamblu vast sau complex.
- EDIFÍCIU, edificii, Clădire publică mare, construcție impunătoare (adăpostind o instituție). – Din édifice, aedificium.
- EDIFÍCIU, edificii, Clădire mare, construcție impunătoare (adăpostind o instituție). – Din édifice, aedificium.
- EDIFÍCIU, edificii, Clădire mare, construcție impunătoare. Se întinde orașul cu edificiile lui uriașe. STANCU, U.R.S.S. 17. Afară de Acropolis, se văd ruinele unui teatru; aproape de acest teatru se vede un alt templu ruinat, precum și mai multe alte edificii. BOLINTINEANU, O. 306.
- EDIFÍCIU Clădire impunătoare, de mari proporții. .
- EDIFÍCIU clădire impunătoare, de mari proporții. (< lat. aedificium, fr. édifice)
- EDIFÍCIU ~i n. Construcție arhitecturală (de proporții) impunătoare (cu destinație publică). /<fr. édifice, lat. aedificium
- edificiu n. 1. clădire mare (palat, templu, etc.); 2. fig. lucruri dispuse și combinate cu artă: edificiu social; 3. așezământ, instituțiune: edificiu feudal.
- *edifíciŭ n. (lat. aedi-ficium). Zidire mare (palat, templu). Fig. Instituțiune: edificiŭ social. V. hardughie.
- edifíț edificiu