Dicționar de sinonime

Sinonime efectiv

Cuvântul „efectiv” are următoarele sinonime:

efectiv ( adverb )
  • realmente
  • în mod real
  • efectiv
efectiv ( adjectiv )
  • adevărat
  • concret
  • real
  • realmente
  • incontestabil
  • indiscutabil
  • eficace
  • disponibil
  • putere
  • eficient
  • pozitiv
  • neîndoielnic
  • sigur
  • netăgăduit
  • neîndoios


Sinonime Apropiate

  • cert - sigur, neîndoielnic, adevărat, pozitiv, veridic, concret, palpabil, real, ferm
  • indiscutabil - cert, neîndoielnic, hotărât, precis, sigur, incontestabil, categoric
  • aievea - adevărat, sigur, real, autentic, concret
  • adevărat - real, aievea, cert, veridic, de netăgăduit, sigur, corect, just, exact
  • incontestabil - sigur, cert, evident, categoric, indiscutabil
  • pozitiv - avantajos, adecvat, practic, valoros, pragmatic, eficace
  • ferm - hotărât, decis, intransigent, neclintit, neabătut, categoric, indiscutabil, cert, neîndoios
  • finaliza - a fructifica, a concretiza, a realiza, a încheia, a termina, a sfârși
  • finalizare - realizare, concretizare, fructificare, încheiere, sfârșit, terminare
  • indubitabil - neîndoios, sigur, cert, hotărât
  • ineficace - ineficient, nepractic, neputincios, fără rost, zadarnic
  • material - concret, palpabil, real, perceptibil, tangibil, substanțial
  • materializa - a concretiza, a întruchipa, a întrupa, a realiza, a crea
  • necontestat - recunoscut, evident, sigur, cert, hotărât, neîndoielnic
  • negreșit - firește, bineînțeles, desigur, sigur, neîndoielnic, cert, neapărat, cu siguranță

Dex efectiv

  • efectiv, ~ă 1 Care există în realitate real, concret, adevărat. 2 Care produce un efect (1) real eficace. 3 (; rar; cuvinte) Care indică sfârșitul acțiunii. 4 Număr real al indivizilor care fac parte dintr-o unitate sau dintr-o formațiune militară. 5 Unități sau formațiuni militare. 6 Număr al persoanelor care fac parte dintr-o colectivitate organizată.
  • EFECTÍV, -Ă, efectivi, -e, , 1. (Adesea adverbial) Real2, adevărat. 2. Numărul de persoane care fac parte dintr-o colectivitate, mai ales dintr-o unitate sau formație militară. – Din effectif, effectivus.
  • EFECTÍV, -Ă, efectivi, -e, , 1. (Adesea adverbial) Real2, adevărat. 2. Numărul indivizilor care fac parte dintr-o colectivitate, mai ales dintr-o unitate sau formație militară. – Din effectif, effectivus.
  • EFECTÍV1, efective, Numărul indivizilor care fac parte dintr-o colectivitate (în special dintr-o unitate militară). Compania a pierdut mai mult de jumătate din efectiv. CAMIL PETRESCU, U. N. 312. În fața armatei turcești de peste Dunăre, romînii puneau două corpuri de armată cu un efectiv de 50000 de oameni și 180 de tunuri. D. ZAMFIRESCU, R. 53.
  • EFECTÍV2, -Ă, efectivi, -e, Real, adevărat, în fapt. Nici o țară capitalistă n-ar fi putut să acorde țării noastre sau altei țări de democrație populară un ajutor atît de efectiv și tehnicește calificat ca acela pe care ni-l acordă Uniunea Sovietică. SCÎNTEIA, 1953, 2813. ◊ (Adverbial) Numai în timp de pace se poate construi efectiv. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, 185, 3/6.


Antonime efectiv

  • Efectiv ≠ inefectiv, neefectiv


Sinonimul cuvântului efectiv

Sinonimul cuvântului efectiv


Testează-te!