Dicționar de sinonime

Sinonime egoist

Cuvântul „egoist” are următoarele sinonime:

egoist ( adjectiv )
  • meschin
  • individualist
  • calic
Alte sinonime:
  • egocentric
  • egotist
  • egolatru
  • exclusivist
  • narcisiac
  • subiectiv


Sinonime Apropiate

  • calic - sărac, nevoiaș, oropsit, sărman, zgârcit, avar, egoist, meschin
  • zgârcenie - avariție, calicie, meschinărie, lăcomie
  • meschin - egoist, zgârcit, avid, obtuz, mărginit, mic, strâmt, mărunt, banal
  • cărpănos - zgârcit, avar, egoist, harpagon, calic
  • filistin - meschin, egoist, rău, mărginit, machiavelic
  • sărac - nevoiaș, sărman, calic, oropsit, necăjit, strâmtorat, mizer, biet, nenorocit
  • zgârci - a se contracta, a se chirci, a se calici, a fi avar, a se lăcomi, a se scumpi
  • zgârcit - avar, cărpănos, calic, lacom, zgârie-brânză, contractat, chircit
  • zgripțor - pajură, stemă, avar, zgârcit, lacom, egoist
  • farsor - păcălici, posnaș, glumeț, mincinos, escroc, coțcar, impostor, șarlatan, șnapan
  • materialist - mercantil, meschin, interesat
  • micime - puținătate, scurtime, meschinărie, josnicie, impolitețe
  • cerșetor - milog, pomanagiu, calic, sărman
  • mărunt - mic, scund, scurt, redus, inferior, neînsemnat, mediocru, banal, meschin
  • interesat - egoist, afacerist, materialist

Dex egoist

  • egoíst, ~ă 1-2 , (Persoană) care manifestă egoism (1). 3 ( grupuri sociale, clase sociale ) Care manifestă o tendință exclusivistă de satisfacere a intereselor de grup. 4 ( sentimentele, manifestările oamenilor) Care denotă, care trădează egoism (1). 5 Persoană care își acordă o importanță exagerată, care vorbește mereu despre sine.
  • EGOÍST, -Ă, egoiști, -ste, (Adesea substantivat) Stăpânit de egoism; determinat de egoism, care denotă egoism. – Din égoïste.
  • EGOÍST, -Ă, egoiști, -ste, (Despre persoane) Stăpînit de egoism; (despre manifestări ale persoanelor) determinat de egoism. Un artist care plînge durerea lui și nu vede durerile altora e un artist egoist. GHEREA, ST. CR. III 89. Interesele egoiste ale proprietarilor aduseră ruinarea acestor țări. BĂLCESCU, O. I 142. ◊ (Substantivat) I-am spus că el însuși este un egoist ș-un vanitos bolnav, cînd își închipuie că are dreptul să facă pe dezgustatul. VLAHUȚĂ, O. A. 434.
  • EGOÍST, -Ă , și (Om) dominat de egoism. .
  • EGOÍST, -Ă , (om) dominat de egoism. (< fr. égoïste)
  • EGOÍST ~stă (~ști, ~ste) 1) Care ține de egoism; propriu egoismului. Interese ~ste. 3) și substantival Care este pătruns de egoism; plin de egoism. /<fr. egoïste, lat. egoismus
  • egoist m. cel ce nu se gândește decât la sine.
  • *egoíst, -ă s. și adj. (d. lat. égo, eŭ). Care are vițĭu egoizmuluĭ: Jidanu e foarte egoist.
  • EGOÍST adj. meschin. (Interese ~.)
  • EGOIST meschin. (Interese ~.)


Antonime egoist

  • Egoist ≠ altruist, mărinimos


Sinonimul cuvântului egoist

Sinonimul cuvântului egoist


Testează-te!