Sinonime elementar

Cuvântul „elementar” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• fundamental - esențial, principal, definitoriu, capital, decisiv
• major - vârstnic, matur, mare, important, principal, deosebit, esențial, fundamental, hotărâtor
• funciar - funduar, agricol, fundamental, principal, esențial, capital
• vital - esențial, fundamental, indispensabil
• firesc - natural, normal, simplu, obișnuit, degajat, spontan, dezinvolt, necăutat
• frust - rudimentar, nefasonat, nelucrat, simplu
• natural - elementar, firesc, curat, pur, nativ, frust, genuin, neamestecat, necorupt
• necăutat - natural, firesc, degajat, spontan, simplu
• central - principal, medial, esențial, dominant, nodal
• crucial - esențial, capital, decisiv, fundamental, hotărâtor, substanțial, nodal
• decisiv - hotărâtor, esențial, fundamental
• determinant - decisiv, hotărâtor, categoric, esențial, important, capital, fundamental
• capital - esențial, fundamental, decisiv, substanțial, vital, majusculă, verzală, mare, sumă
• limbă - limbaj, vorbire, grai, exprimare, vorbă, știre, veste, informație, relație
• practicabil - aplicabil, util, posibil, accesibil, utilizabil

Dex elementar

• elementar, ~ă 1-2 , Simplu. 3 Care este de bază elementaricesc (3). 4 Element (1) de bază. 5 ( substanțe) Care nu poate fi descompus în alte substanțe mai simple prin mijloace fizice sau chimice obișnuite și care poate forma prin combinare chimică substanțe compuse. 6 Format din elemente (4). 7 Care aparține elementelor. 8 Referitor la elemente. 9 Neevoluat. 10 ( oameni sau însușiri ori manifestări ale lor) Primitiv, rudimentar. 11 ( cărți, manuale ) Care cuprinde elemente de bază ale unei științe elementaricesc (4). 12 ( discipline științifice) Care studiază elementele (3) de bază elementaricesc (5). 13 Învățământ ~, clasă ~ă Prima treaptă a învățământului public obligatoriu, în care se predau elementele de bază ale principalelor discipline. 14 Școală ~ă Instituție a învățământului public obligatoriu, în care se predau elementele de bază ale principalelor discipline. 15 Care aparține naturii și fenomenelor ei natural. 16 (; duhuri, spirite ) Care stăpânește unul din elementele (1) naturii.
• ELEMENTÁR, -Ă, elementari, -e, 1. De bază, esențial, fundamental. ♦ (Despre cărți, manuale etc.) Care cuprinde elementele de bază ale unei științe. ◊ Învățământ elementar = prima treaptă a învățământului public, cu caracter obligatoriu, unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline. 2. Puțin complicat; simplu, ușor; rudimentar. ♦ Primitiv. 3. Care ține de natură și de fenomenele ei. – Din élémentaire, elementarius.

Sinonimul cuvântului elementar

Testează-te!