Dicționar de sinonime
Sinonime eliminare
Cuvântul „eliminare” are următoarele sinonime:
eliminare ( substantiv )
- abandon
- aboliție
- anulare
- curățare
- eradicație
- infirmare
- invalidare
- lacună
- lichidare
- resciziune
- reziliere
- revocație
- suprimare
- evacuare
- excludere
- înlăturare
- torpilare
Sinonime Apropiate
- eliziune - suprimare, eliminare, înlăturare, omitere, îndepărtare
- desfacere - despărțire, separare, descompunere, dizolvare, dezorganizare, desființare, anulare, reziliere, vânzare
- dejecție - evacuare (reziduuri), eliminare (fecale), scaun
- părăsi - a lăsa, a abandona, a evacua, a pleca, a înceta, a întrerupe, a renunța, a neglija, a conteni
- părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
- prescripție - dispoziție, prevedere, obligație, aviz, indicație, rețetă, anulare, stingere, perimare (jur.)
- spălătură - spălare, curățare, clismă, lături
- incomplet - lacunar, fragmentar, parțial, insuficient, cu lipsuri
- lepăda - a arunca, a azvârli, a înlătura, a îndepărta, a abandona, a renunța, a părăsi, a se dezice, a se schimba
- lăsa - a părăsi, a abandona, a renunța, a lepăda, a ceda, a îngădui, a permite, a admite, a învoi
- meteahnă - cusur, neajuns, defect, lipsă, slăbiciune, lacună, scădere, viciu, patimă
- negație - refuz, respingere, infirmare, dezmințire, contestare, tăgadă, renegare, dezicere
- obliterație - ștergere, anulare, astupare, ocluzie, înfundare
- abdica - a renunța, a abandona
- cusur - defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lipsă, lacună, meteahnă, neajuns, scădere
Dex eliminare
- eliminare 1 Punere în stare de libertate a unor substanțe, elemente chimice dintr-un amestec, dintr-o combinație eliminat1 (1-2), eliminație (1-2). 2 Degajare a căldurii eliminat1 (3), eliminație (3). 3-5 Excludere (a cuiva sau) a ceva dintr-o colectivitate, dintr-o acțiune, dintr-un ansamblu eliminat1 (4-5), eliminație (4-5). 6 Neacceptare a unei idei eliminat1 (6), eliminație (6). 7-8 Respingere (a cuiva sau) a ceva eliminat1 (7-8), eliminație (7-8). 9 Suprimare a existenței a ceva eliminat1 (9), eliminație (9). 10 (Rar) Radiere dintr-un text, de pe o listă eliminat1 (10), eliminație (10). 11 Excludere a unei necunoscute dintr-o ecuație algebrică eliminat1 (11). 12-13 Excludere a unor elevi sau studenți dintr-o unitate de învățământ (definitiv sau) pe o perioadă determinată eliminat1 (12-13). 14 Refuz de a primi un candidat la un examen eliminat1 (14). 15 Scoatere a unei persoane dintr-o funcție eliminat1 (15). 16-17 Înlăturare dintr-o competiție a unor sportivi, concurenți în urma (rezultatelor slabe obținute sau a) săvârșirii unor acte de indisciplină eliminat1 (16-17). 18 Ieșire pe cale naturală din organism a unor substanțe, secreții eliminat1 (18), eliminație (11). 19 (; aer) Expirare.
- ELIMINÁRE, eliminări, Acțiunea de a elimina și rezultatul ei; înlăturare, îndepărtare. ◊ A proceda prin eliminare = a căuta să descopere ceva înlăturând, pe rând, elementele nerelevante în scopul obținerii esențialului. – elimina.