Dicționar de sinonime
Sinonime elogiu
Cuvântul „elogiu” are următoarele sinonime:
elogiu ( substantiv )
- laudă
- preamărire
- slăvire
- proslăvire
- cinstire
- panegiric
- ditiramb
- encomion
Alte sinonime:
- glorie
- cinste
- mărire
- omagiu
- preaslăvire
- slavă
- mărie
- pohfală
- pohvalenie
Sinonime Apropiate
- apologie - laudă, elogiu, slăvire, omagiere, panegiric
- glorie - mărire, onoare, slavă, grandoare, strălucire, laudă, elogiu, cinstire, omagiu
- idolatrie - divinizare, adorație, proslăvire, preamărire
- laudă - elogiu, prețuire, omagiu, apologie, glorificare, mărire, onoare, slavă, cinstire
- encomion - elogiu, omagiu, laudă
- apoteoză - glorificare, preamărire, slăvire, divinizare
- prețuire - cinstire, apreciere, considerare, stimă, admirație
- fanfaron - lăudăros, arogant
- făli - a se mândri, a se lăuda, a se îngâmfa
- fuduli - a se făli, a se mândri, a se împăuna, a se îngâmfa, a se lăuda, a fi trufaș
- gratula - a felicita, a lăuda
- mândri - a se făli, a se lăuda, a se fuduli, a se împăuna, a se îngâmfa
- aclama - a ovaționa, a aplauda
- cinsti - a prețui, a onora, a stima, a respecta, a elogia, a lăuda, a omagia, a slăvi, a preacinsti
- compliment - omagiu, elogiu, măgulire, flatare, reverență, temenea, plecăciune, salutări, urări
Dex elogiu
- elogiu 1 Laudă. 2 Elogiere (1). 3 Slăvire. 4 Discurs de laudă la adresa cuiva encomion. 5 Laudă exagerată apologie, panegiric. 6 Apreciere favorabilă a unui fapt. 7-10 Cu ~ii Elogios (1-4).
- ELÓGIU, elogii, Discurs prin care este preamărit cineva; laudă deosebită adusă cuiva, apreciere foarte favorabilă. – Din éloge, elogio.
- ELÓGIU, elogii, Laudă deosebită, apreciere foarte favorabilă la adresa unei persoane, unei realizări etc. E o frumusețe plină de armonie și strălucire, părînd un elogiu superb al ființei umane. BOGZA, C. O. 280. Accept cu seninătate toate elogiile. C. PETRESCU, C. V. 25. ◊ A aduce elogii sau a face elogiul unei persoane sau al unui lucru = a elogia. Ți-am făcut elogiul... biruințelor științifice ale omului. GALACTION, O. I 227. – Pronunțat: -giu.
- ELÓGIU Discurs, cuvântare prin care este lăudat cineva; laudă deosebită adusă cuiva, preamărire. .
- ELÓGIU discurs prin care este lăudat cineva sau ceva; laudă deosebită adusă cuiva. (< lat. elogium, it. elogio)
- ELÓGIU ~i n. 1) Discurs prin care este lăudat cineva sau ceva. 2) fig. Laudă (exagerată) adusă cuiva; proslăvire neîntemeiată; panegiric; ditiramb. /<fr. éloge, lat. elogium
- elogiu n. 1. discurs în lauda cuiva; 2. laudă, panegiric.
- *elógiu n. (fr. éloge, it. elógio, mlat. eulógium, vgr. eulogía, laudă, binecuvîntare, confundat cu lat elógium, epitaf, notă, sentență, deciziune, sumar, d. vgr. elegeîon, epitaf. V. elegie). Laudă. Panegiric.
- elogion elogiu
- elogiu
Antonime elogiu
- Elogiu ≠ hulă, ponegreală