Dicționar de sinonime

Sinonime eres

Cuvântul „eres” are următoarele sinonime:

eres ( substantiv )
  • prejudecată
  • erezie
  • superstiție
Alte sinonime:
  • abatere
  • culpabilitate
  • culpă
  • eroare
  • greșeală
  • păcat
  • vină
  • vinovăție
  • necredință
  • minciună
  • absurditate
  • rătăcire


Sinonime Apropiate

  • erezie - eres, superstiție, eroare, rătăcire, greșeală, păcat
  • pământesc - terestru, teluric, pământean, profan, laic, mirean
  • privi - a se uita, a scruta, a vedea, a căuta, a (se) interesa, a (se) preocupa
  • sacrat - sfânt, sfințit divin, ceresc, sacru
  • schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
  • feminin - femeiesc, muieresc
  • geamlâc - ferestruică, gemuleț, vitraliu
  • îngeresc - ceresc, angelic, sublim, pur, serafic
  • îngriji - a purta de grijă, a se interesa, a se preocupa, a vedea, a se căuta, a se trata, a se doftori
  • întreba - a chestiona, a interoga, a pune întrebări, a descoase, a se informa, a se interesa, a examina, a consulta
  • lemnărie - cherestea, tâmplărie, dulgherie, teslărie
  • materialist - mercantil, meschin, interesat
  • nepăsare - indiferență, delăsare, pasivitate, dezinteres, lenevie, inerție, nesimțire, tembelism, indolență
  • nepoliticos - ireverențios, nerespectuos, mitocan
  • nesocotit - nechibzuit, necugetat, imprudent, nesăbuit, irațional, neprevăzător, disprețuit, desconsiderat, nerespectat

Dex eres

  • eres 1 Erezie (1). 2 (; asvl) Practică religioasă neoficială. 3 Sectă religioasă. 4 Dezbinare. 5 Prejudecată. 6 Superstiție. 7 Erezie (4). 8 Convingere.
  • ERÉS, eresuri, Credință în forțe miraculoase, supranaturale; concepție falsă (transformată în deprindere); prejudecată; superstiție; eroare. ♦ Ceea ce se abate de la concepțiile comune (ale unei societăți); rătăcire, păcat. – Din eresĭ.
  • ERÉS, eresuri, Credință în forțe miraculoase, supranaturale; concepție falsă (transformată adesea în deprindere); prejudecată, rătăcire, eroare, superstiție. Mințile erau întunecate de eresuri. CAMILAR, N. II 370. Căci nu mă-ncîntă azi cum mă mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri, Ce fruntea-mi de copil o-nseninară. EMINESCU, O. I 201. ♦ Ceea ce se abate de la concepțiile comune (ale unei societăți); rătăcire, păcat. Tu nu poți înțelege un biet suflet ca al meu, comun și plin de «eresuri». VLAHUȚĂ, O. A. 325. O, șoptește-mizice dînsultu cu ochii plini d-eres, Dulci cuvinte nențelese, însă pline de-nțeles. EMINESCU, O. I 82.
  • eres n. credință populară, superstițiune: povești și doine, ghicitori, eresuri EM. .
  • erés n., pl. urĭ (vsl. ĭeresĭ, rus. erésĭ, d. vgr. ῾aíresis, erezie. V. pro-eres). Pop. Superstițiune. – În Munt. Și ires, erez și irez.
  • ere eres
  • ierea eres
  • ieres eres
  • ires eres
  • ire eres


Sinonimul cuvântului eres

Sinonimul cuvântului eres


Testează-te!