Dicționar de sinonime

Sinonime erezie

Cuvântul „erezie” are următoarele sinonime:

erezie ( substantiv )
  1. eres, superstiție
  2. eroare, rătăcire, greșeală, păcat
Alte sinonime:
  • necredință
  • minciună
  • apostasie
  • deviație
  • deviaționism
  • heterodoxie
  • messalinism
  • sacrilegiu
  • schismă
  • viziune greșită


Sinonime Apropiate

  • greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
  • eres - prejudecată, erezie, superstiție
  • culpabilitate - greșeală, abatere, culpă, eroare, păcat, vină, vinovăție
  • eroare - greșeală, inexactitate, neadevăr, erezie, culpă, vină, abatere
  • inadvertență - greșeală, eroare, scăpare, nepotrivire, neconcordanță
  • incorectitudine - eroare, inexactitate, greșeală, neregulă, necinste
  • inexactitate - eroare, neadevăr, falsitate, minciună, greșeală
  • ispită - tentație, ademenire, seducție, păcat, greșeală
  • neregularitate - abatere, deviere, eroare, greșeală, ondulație, sinuozitate, accident, iregularitate
  • pământesc - terestru, teluric, pământean, profan, laic, mirean
  • privi - a se uita, a scruta, a vedea, a căuta, a (se) interesa, a (se) preocupa
  • sacrat - sfânt, sfințit divin, ceresc, sacru
  • schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
  • sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
  • feminin - femeiesc, muieresc

Dex erezie

  • erezie2 + -ie] Moștenire.
  • erezie1 1 Doctrină sau credință religioasă neoficială care ia naștere în sânul unei biserici și care constituie o abatere de la dogmele acesteia. 2 Fiecare dintre doctrinele religioase oficiale, apărute prin sciziunea unei biserici și considerate, de către adepții celorlalte, ca abateri. 3 Practică (religioasă) care contravine dogmelor bisericii oficiale. 4 Superstiție. 5-7 Opinie sau practică ce contravine (bunului simț,) (rațiunii sau) unei norme stabilite de societate eres, eroare, absurditate, anomalie.
  • EREZÍE, erezii, 1. Doctrină sau credință religioasă care ia naștere în sânul unei biserici, abătându-se de la dogmele consacrate, și care este condamnată de biserica respectivă. 2. Greșeală, eroare, rătăcire. – Din hérésie, haeresis.
  • EREZÍE, erezii, 1. Doctrină sau credință religioasă care ia naștere în sînul unei biserici, abătîndu-se de la dogmele consacrate și care este condamnată de biserica respectivă. Ereziile au fost una din formele prin care păturile de jos ale societății luptau împotriva bisericii oficiale. IST. R.P.R. 59. 2. Greșeală, eroare. Amestecul de naivitate și de învățătură, întocmită numai după priceperea lui, îl împingeau poate să rostească erezii absurde, la care ar fi zîmbit... cel mai modest elev. C. PETRESCU, R. DR. 233.
  • EREZÍE 1. Doctrină contrară dogmelor religiei (mai ales religiei creștine catolice) care este condamnată de biserică. 2. Rătăcire, abatere, greșeală, eroare. .


Sinonimul cuvântului erezie

Sinonimul cuvântului erezie


Testează-te!