Dicționar de sinonime
Sinonime ermetic
Cuvântul „ermetic” are următoarele sinonime:
ermetic ( adjectiv )
- etanș, bine închis
- obscur, întunecat, ascuns
Alte sinonime:
- impermeabil
- impenetrabil
- greu de înțeles
- enigmatic
- esoteric
- ezoteric
Sinonime Apropiate
- tenebros - întunecat, sumbru, neguros, misterios, neclar, tainic, ascuns, învăluit
- neguros - cețos, pâclos, înnegurat, întunecat, întunecos, obscur, confuz, haotic, neclar
- obscur - întunecat, învăluit, neclar, nedeslușit, abscons, necunoscut, anonim, biet, mediocru
- cabalistic - obscur, magic, misterios, neclar, ascuns, confuz
- confuz - neclar, încâlcit, imprecis, obscur, întunecat, echivoc, vag, indefinit, nebulos
- negru - oacheș, brunet, negricios, întunecat, întunecos, obscur, sumbru, deprimat
- penumbră - semiîntuneric, semiobscuritate
- rătăcit - răzleț, hoinar, tulburat, întunecat, vagabond
- secret - tainic, nemărturisit, confidențial, ascuns, misterios, camuflat, mascat, tăinuit, ilegal
- tainic - misterios, enigmatic, secret, ascuns, discret, confidențial, intim, retras, izolat
- tenebre - beznă, întuneric, obscuritate
- umbră - obscuritate, întunecime, răcoare, fantomă, spectru, nălucă, stafie, iluzie, aparență
- zăcea - a boli, a fi imobilizat, a fi închis, a fi ascuns, izolat
- ferit - tăinuit, ascuns, dosnic, adăpostit
- incognito - într-ascuns, în taină, discret, nedeclarat, neprevăzut
Dex ermetic
- ermetic, ~ă 1-2 , Etanș. 3-4 , (Într-un mod) care este dificil sau imposibil de înțeles sau de interpretat. abscons, ezoteric, impenetrabil, ininteligibil, obscur. 5 ( concepții, principii ) Care preconizează folosirea unor procedee ermetice (4). 6-7 , (Persoană) care practică sau cultivă un stil ermetic (4). 8 Privitor la alchimie sau la medicina universală ezoteric, ocult, secret.
- ERMÉTIC, -Ă, ermetici, -ce, (Adesea adverbial) 1. Care închide perfect sau care este perfect închis; care nu lasă să pătrundă sau să iasă nimic. 2. Greu de înțeles ◊ Poezie ermetică = poezie caracterizată prin ermetism. – Din hermétique.
- ERMÉTIC, -Ă, ermetici, -e, 1. (Despre un sistem de închidere) Care astupă perfect, care nu permite să pătrundă nimic înăuntru și nici să iasă ceva afară. Închidere ermetică. ◊ Din această închidere ermetică în eul lor, urmează că ei nu pot admite ca arta să fie o forță socială. IONESCU-RION, C. 101. ◊ (Adverbial) Borcan astupat ermetic. 2. Greu de înțeles. O frază ermetică. ◊ Poezie ermetică = poezie decadentă caracterizată prin obscuritate voită. – Scris și: hermetic.
- ERMÉTIC, -Ă 1. Care astupă, închide perfect, nelăsând să pătrundă aerul sau gazele. 2. Obscur, cu sens greu de înțeles, de neînțeles. 3. (Rar; în terminologia alchimiștilor) Care este în legătură cu medicina universală și cu transmutația metalelor. .