Sinonime eterogen

Cuvântul „eterogen” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• deosebit - diferit, aparte, felurit, divers, eterogen, variat, pestriț, divers, extraordinar
• variat - diferit, deosebit, felurit, divers, schimbat
• amestecat - eterogen, felurit, variat, pestriț, diferit
• felurit - variat, amestecat, divers
• divers - deosebit, diferit
• împestrițat - amestecat, smălțuit, bălțat
• mistreț - amestecat, corcit, hibrid, încrucișat, eterogen, pădureț, acrișor, grosolan, primitiv
• diferit - deosebit, altul, altceva
• distinct - deosebit, diferit
• divergent - diferit, deosebit, contrar, contradictoriu
• remarcabil - admirabil, excelent, deosebit, însemnat, minunat, proeminent, distins, valoros
• special - deosebit, aparte, distinct, excepțional, singular, unic
• variație - schimbare, modificare, înnoire, diversificare
• foarte - tare, deosebit, mult, grozav, teribil
• heteroclit - compozit, eterogen, amestecat

Dex eterogen

• eterogen, ~ă 1 Care este diferit prin însăși natura sa. 2 ( părți sau elemente ale unui întreg) Care este diferit în ceea ce privește originea. 3 ( un întreg) Compus din elemente diferite deosebit, disparat, divers, neasemănător. 4 Care pune în relație elemente diferite prin însăși natura lor. 5 ( un întreg) Care nu are unitate. 6 (Rar; ) Numere ~e Numere compuse din numere întregi și din fracții. 7 Gen ~ Gen neutru. 8 Neutru. 9 Substantiv ~ Substantiv neutru.
• ETEROGÉN, -Ă, eterogeni, -e, 1. (Despre elementele unui întreg) Diferit, felurit, deosebit; (despre un întreg) compus din elemente diferite. ♦ Cu origine sau proveniență deosebită. 2. (; în sintagma) Substantiv eterogen = substantiv neutru. – Din hétérogène.
• ETEROGÉN, -Ă, eterogeni, -e, 1. (În opoziție cu omogen, despre elementele care compun un întreg) Care nu este de aceeași natură, diferit, felurit, deosebit; (despre un întreg) compus din elemente diferite. Dialectul italian rămîne mai roman, deși nu mai latin, ca unul ce din capul locului se alcătuia de mai puține părți eterogene. RUSSO, S. 88. ♦ Diferit în ceea ce privește esența sau proveniența. Funcțiile pe cari acești diverși și eterogeni eroi le-au ocupat ar fi rămas, desigur, o ficțiune, dacă ei n-ar fi căutat să le puie în valoare. ANGHEL, PR. 107. 2. (; învechit, în ) Substantiv eterogen = substantiv neutru. – Variantă: heterogén, -ă
• ETEROGÉN, -Ă De natură sau de origine diferită. .

Antonime eterogen

• Eterogen ≠ omogen

Sinonimul cuvântului eterogen

Testează-te!