Dicționar de sinonime
Sinonime exigent
Cuvântul „exigent” are următoarele sinonime:
exigent ( adjectiv )
- pretențios
- riguros
- conștiincios
- sever
- meticulos
Alte sinonime:
- pretensiv
- minuțios
- scrupulos
- real
- adevărat
- veritabil
- efectiv
Sinonime Apropiate
- sever - exigent, riguros, pretențios, aspru, rigid
- pretențios - exigent, sever, minuțios, mofturos dificil, năzuros, afectat, strident, încărcat
- meticulos - scrupulos, exigent, conștiincios, migălos, atent, pedant, minuțios, serios
- migălos - minuțios, meticulos, exigent, atent, riguros
- minuțios - scrupulos, meticulos, migălos, exigent, atent, amănunțit, riguros, serios, grijuliu
- severitate - asprime, exigență, intransigență, rigoare, strictețe, duritate, rigiditate
- îndeaproape - atent, minuțios, amănunțit, meticulos, exigent
- conștiincios - meticulos, scrupulos, minuțios, serios, sârguincios
- dificil - greu, anevoios, complicat, mofturos, capricios, susceptibil, nemulțumit, exigent, pretențios
- pacient - răbdător, tenace, perseverent
- pretenție - cerință, exigență, cerere, revendicare, moft, ifos nazuri
- stărui - a insista, a persevera, a persista, a se menține, a se crampona
- stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
- stăruitor - insistent, perseverent, tenace
- strășnicie - severitate, rigoare, duritate
Dex exigent
- exigent, ~ă 1 Care pretinde mult de la alții și de la sine însuși pretențios. 2 ( acțiuni) Care este realizat cu meticulozitate. 3 ( lucruri) Dificil de realizat. 4 ( plante) Care necesită condiții speciale de îngrijire.
- EXIGÉNT, -Ă, exigenți, -te, Care pretinde multă grijă, strictețe, corectitudine de la alții (și de la sine însuși) în privința îndeplinirii unei datorii; pretențios. – Din exigeant, exigens, -ntis.
- EXIGÉNT, -Ă, exigenți, -te, (Despre oameni) Care cere mult de la alții și de la sine însuși; care pretinde mult; pretențios. Devine din ce în ce mai puțin exigent cu cei cari și cu ceea ce-l încunjură. CARAGIALE, O. VII 45. Bag... de seamă că deviu din ce în ce mai exigent și că nu fac alta decît a scoate mereu la mărunte ponoase cărții tale. ODOBESCU, S. III 38. ♦ (Despre lucruri) Care cere efort și măiestrie pentru a fi realizat. Prozodia complicată și exigentă a versului alexandrin. ODOBESCU, S. I 246.
- EXIGÉNT, -Ă Care cere multă grijă, multă atenție, care pretinde îndeplinirea strictă a datoriei; pretențios. .
- EXIGÉNT, -Ă care necesită multă grijă, strictețe; pretențios, sever; exiguu (1). (< fr. exigeant, lat. exigens)
- EXIGÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre persoane și despre manifestările lor) Care se caracterizează prin lipsă de indulgență; aspru; dur; sever. 2) Care manifestă grijă sporită și corectitudine în îndeplinirea anumitor obligații sau în realizarea lucrurilor. /<fr. exigeant, lat. exigens, ~ntis
Antonime exigent
- Exigent ≠ indulgent, tolerant, liberal, îngăduitor