Dicționar de sinonime
Sinonime experiment
Cuvântul „experiment” are următoarele sinonime:
experiment ( substantiv )
- experiență
- încercare
- probă
Alte sinonime:
- cercare
- verificare
- constatare
- cercetare
- experimentare
Sinonime Apropiate
- experiență - experiment, experimentare, verificare, probă, încercare, rutină, probă
- încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
- proba - a dovedi, a certifica, a atesta, a confirma, a verifica, a experimenta, a evidenția
- încerca - a proba, a verifica, a experimenta, a căuta, a explora, a tatona, a vedea, a sonda, a cerceta
- experimenta - a încerca, a proba
- probă - dovadă, mărturie, argument, încercare, verificare, examen, mostră, eșantion
- previzibil - probabil, de prevăzut, eventual, supozabil
- subscrie - a semna, a iscăli, a aproba, a fi de acord, a subsemna, a confirma
- sufragiu - vot, adeziune, aprobare, asentiment
- știre - informație, veste, noutate, comunicare, înștiințare, cunoaștere, consimțire, aprobare, permisie
- tentativă - încercare, intenție, plan, proiect
- val - talaz, trâmbă, undă, sul, vălătuc, meterez, șanț, cumpănă, încercare
- virtualitate - posibilitate, probabilitate, ipoteză, perspectivă
- viza - a ținti, a ochi, a fixa, a se referi, a face aluzie, a trimite la, a aproba, a confirma, a întări
- huidui - a ocări, a apostrofa, a vitupera, a insulta, a dezaproba
Dex experiment
- experiment / ~e, ~uri / Experiment, esperimento, sperimento, experimentum] 1-2 (Metodă de cercetare în știință ce constă în) producerea sau modificarea menționată a unui fenomen, cu scopul observării lui în condițiile special create și a legilor care îl guvernează experiență (13-14), experimentațiune. 3 Ispită. 4 Ispitire. 5 ~ limită Experiment dus până la extremă. 6 De ~ Experimental. 7 Experimentare (2). 8 Încercare făcută pentru a cerceta sau a cunoaște caracteristicile cuiva sau a ceva. 9 Observație.
- EXPERIMÉNT, experimente, Procedeu de cercetare în știință, care constă în provocarea intenționată a unor fenomene în condițiile cele mai propice pentru studierea lor și a legilor care le guvernează; observație provocată, experiență (2). – Din experimentum.
- EXPERIMÉNT, experimente, (Rar) Experiență; (în special) provocare intenționată a unor fenomene pentru a studia legile lor. Experiment de laborator.
- EXPERIMÉNT 1. Experiență (2). 2. (În artă, literatură) Folosirea cu caracter experimental a unor modalități și tehnici noi. .
- EXPERIMÉNT 1. experiență (2). 2. folosirea cu caracter experimental a unor modalități și tehnici noi. (< germ. Experiment, lat. experimentum)
- EXPERIMÉNT ~e n. Procedeu de cercetare în știință, constând în provocarea intenționată a unor fenomene, pentru a le studia în anumite condiții; experiență. /<lat. experimentum
- experiment n. experiență științifică.
- *experimént n., pl. e (lat. experimentum). Experiență, probă științifică.