Dicționar de sinonime
Sinonime exploziv
Cuvântul „exploziv” are următoarele sinonime:
exploziv ( substantiv )
- explozibil
- detonant
Alte sinonime:
- detonator
- dinamită
- fulminant
- grenadă
- proiectil
exploziv ( adjectiv )
- detonant
- explozibil
- fulminant
- oclusiv
- ocluziv
- care poate exploda
- deflagrant
- critic
- tensionat
- violent
- senzațional
Sinonime Apropiate
- fulminant - exploziv, detonant, eruptiv, izbitor, violent, uimitor
- detonant - explozibil, fulminant
- explozibil - exploziv, detonat, fulminant
- perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
- probozi - a certa, a critica, a reproșa
- răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
- săpuni - a certa, a critica, a mustra
- vehement - impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, furtunos, furios, iute, aprins, înfocat
- vehemență - virulență, violență, dezlănțuire, impetuozitate, înfocare
- vitupera - a condamna, a critica, a dojeni, a reproșa
- biciui - a șfichiui, a flagela, a snopi, a satiriza, a ironiza, a critica
- fluviu - șuvoi, revărsare, curgere (violentă)
- furios - înfuriat, furibund, turbat, violent, nestăpânit, deliu
- furtunos - viforos, vijelios, vifornic, agitat, tulburat, zbuciumat, năvalnic, impetuos, violent
- cronicar - recenzent, critic, cronograf
Dex exploziv
- exploziv, ~ă 1 Care are caracterul unei explozii (1). 2 (; oameni sau acțiunile, creațiile, temperamentul lor) Care se manifestă violent fulminant. 3-4 , ( substanțe) (Substanță) care poate exploda (1) explozibil (1-2), fulminant. 5 ( aparate, mașini ) Care acționează prin explozia unor substanțe speciale cu care este încărcat. 6 Consoană ~ă Consoană a cărei articulare comportă ocluziunea canalului vocal, urmată de deschiderea lui bruscă consoană oclusivă. 7-8 , (Substanță sau amestec de substanțe) care sub acțiunea unor factori termici ori mecanici are proprietatea de a se descompune brusc și violent cu dezvoltare mare de căldură, lumină și gaz, provocând o creștere mare a presiunii la locul exploziei explozibil (3-4).
- EXPLOZÍV, -Ă, explozivi, -e, , 1. Care poate exploda, care provoacă explozie; explozibil (1), fulminant. ◊ Sunet (sau consoană) exploziv(ă) (și substantivat, ) = consoană care produce, la deschiderea bruscă a canalului bucal, o explozie (5); sunet sau consoană ocluzivă. ♦ (Despre aparate, mașini etc.) Care acționează prin explozia unor substanțe speciale cu care este încărcat. ♦ Susceptibil de a declanșa consecințe grave. 2. Substanță sau amestec de substanțe care, sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic, are proprietatea de a se descompune brusc și violent, cu dezvoltare de căldură, lumină și gaze, provocând o creștere mare a presiunii la locul exploziei; explozibil (2). – Din explosif.