Dicționar de sinonime
Sinonime exuberant
Cuvântul „exuberant” are următoarele sinonime:
exuberant ( adjectiv )
- expansiv
- comunicativ
- viol
Alte sinonime:
- sociabil
- prietenos
- afabil
Sinonime Apropiate
- expansiv - comunicativ, sociabil, prietenos, exuberant, afabil, volubil, deschis
- comunicativ - sociabil, afabil, serviabil, vesel, deschis, exuberant
- răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
- sacramental - sacru, sfințit, consacrat, inviolabil
- sacrosanct - sfânt, inviolabil, sfințit, sacru
- vehement - impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, furtunos, furios, iute, aprins, înfocat
- vehemență - virulență, violență, dezlănțuire, impetuozitate, înfocare
- vioriu - violet, mov, liliachiu
- zglobiu - zburdalnic, sprinten, viol, zvăpăiat
- fluviu - șuvoi, revărsare, curgere (violentă)
- fulminant - exploziv, detonant, eruptiv, izbitor, violent, uimitor
- furios - înfuriat, furibund, turbat, violent, nestăpânit, deliu
- furtunos - viforos, vijelios, vifornic, agitat, tulburat, zbuciumat, năvalnic, impetuos, violent
- impulsivitate - violență, nestăpânire, dezlănțuire, agresivitate
- imunitate - inviolabilitate, intangibilitate
Dex exuberant
- exuberant, ~ă 1 Care depășește limitele obișnuite (prin cantitate, intensitate ) îmbelșugat, abundent, luxuriant. 2 ( stil, opere de artă ) Care se caracterizează prin bogăție (excesivă) de imagini, de mijloace de expresie 3 Care este plin de vivacitate, însuflețire. 4 ( oameni) Care își exteriorizează fără reținere sentimentele (de bucurie, de satisfacție ) expansiv. 5-6 ( manifestări, creații ale oamenilor) Care rezultă dintr-o stare de exuberanță (3-4). 7-8 Care exprimă exuberanță (3-4).
- EXUBERÁNT, -Ă, exuberanți, -te, 1. Care își manifestă sentimentele prin numeroase demonstrații exterioare; foarte vioi; expansiv. 2. (Rar) Abundent, îmbelșugat. – Din exubérant, exuberans, -ntis.
- EXUBERÁNT, -Ă, exuberanți, -te, 1. Care își manifestă sentimentele prin numeroase demonstrații exterioare; de o mare vioiciune, foarte vioi; expansiv. 2. (Rar) Abundent, îmbelșugat. – Din exubérant, exuberans, -ntis.
- EXUBERÁNT, -Ă, exuberanți, -te, Care își manifestă sentimentele prin demonstrații exterioare excesive; de o vioiciune excesivă, expansiv. Era o scrisoare exuberantă, ca un strigăt de triumf și veselă ca o glumă. V. ROM. noiembrie 1953, 68. Sînt două puncte culminante contrastînd în viața poporului: primul e căsătoria, nunta, cu toată veselia ei exuberantă, al doilea e moartea, cu toată durerea ei nemărginită. GHEREA, ST. CR. III 320.
- EXUBERÁNT, -Ă 1. Excesiv, înflăcărat în manifestările sentimentelor sale; foarte vioi, expansiv. 2. Abundent, îmbelșugat. .