Dicționar de sinonime
Sinonime ezitant
Cuvântul „ezitant” are următoarele sinonime:
ezitant ( adjectiv )
- șovăitor
- nehotărât
- nesigur
- îndoit
- oscilant
- nedecis
Alte sinonime:
- fluctuant
- indecis
- șovăielnic
- șovăind
- șovăit
- codelnic
- pregetos
- înclinător
- îndoielnic
- pregetător
- târzielnic
Sinonime Apropiate
- nehotărât - nesigur, ezitant, indecis, șovăitor, șovăielnic
- nesigur - nehotărât, dezorientat, îndoielnic, incert, problematic, ezitant, șovăitor, clătinat, riscant
- indecis - nehotărât, nesigur, ezitant, șovăielnic
- șovăielnic - nesigur, ezitant, pregetător
- inconsecvent - nestatornic, schimbător, capricios, inconstant, oscilant, instabil, nehotărât, neserios, labil
- evaziv - șovăitor, neprecis, vag, ezitant, neclar
- problematic - nesigur, îndoielnic, incert, ipotetic
- slab - debil, vlăguit, costeliv, jigărit, supt, sfrijit, pierit, fricos, ezitant
- strâmb - diform, deformat, îndoit, încovoiat, înclinat, incorect, fals, nedrept, mistificat
- șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
- vag - neclar, imprecis, nesigur, confuz, nedeslușit
- variabil - schimbător, nestatornic, fluctuant, ezitant, instabil
- hotărât - decis, ferm, intransigent, neabătut, inflexibil, neșovăitor, fixat, convenit, stipulat
- imprecis - neclar, vag, neprecis, confuz, nelămurit, nesigur, aproximativ
- improbabil - nesigur, incert, îndoielnic
Dex ezitant
- ezitant, ~ă 1-4 Care rezultă dintr-o stare de ezitare (1-4). 5-8 ( manifestări, creații ale oamenilor) Care denotă ezitare (1-4). 9 Nehotărât. 10 Lipsit de fermitate. 11 Șovăielnic.
- EZITÁNT, -Ă, ezitanți, -te, Care ezită; șovăitor, nehotărât. – Din hésitant.
- EZITÁNT, -Ă, ezitanți, -te, (Rar) Care ezită, care se codește; șovăitor, nehotărît. Atitudinea ezitantă a poetului nu dovedește că el ar fi destul de bine înarmat. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, 164, 2/3.
- EZITÁNT, -Ă (Rar) Șovăitor, nehotărât. .
- EZITÁNT, -Ă care ezită; șovăitor, nehotărât. (< fr. hésitant)
- EZITÁNT ~tă (~ți, ~te) Care ezită; șovăitor. /<fr. hésitant
- *ezitánt, -ă adj. (fr. hésitant). Care ezită.
- EZITÁNT adj. 1. fluctuant, indecis, nedecis, nehotărât, șovăielnic, șovăitor, (rar) șovăind, șovăit, (reg.) codelnic, (prin Munt.) pregetos, (înv.) înclinător, îndoielnic, pregetător, târzielnic, (fig.) oscilant. (Atitudine ~; om ~.) 2. v. nesigur.
- EZITANT 1. fluctuant, indecis, nedecis, nehotărît, șovăielnic, șovăitor, (rar) șovăind, șovăit, codelnic, (prin ) pregetos, înclinător, îndoielnic, pregetător, tîrzielnic, oscilant. (Atitudine ~; om ~.) 2. nehotărît, nesigur, șovăielnic. (Mers ~.)
- Ezitant ≠ decis, ferm, hotărât, încredințat, neșovăielnic, neșovăitor
Antonime ezitant
- Ezitant ≠ decis, ferm, hotărât, încredințat, neșovăielnic, neșovăitor
Sinonimul cuvântului ezitant