Sinonime fărâmița

Cuvântul „fărâmița” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• mărunți - a fărâmița, a zdrobi, a sfărâma
• sfărâma - a sparge, a zdrobi, a fărâma, a risipi, a distruge, a zobi, a se zbuciuma, a se chinui
• zdrobi - a strivi, a sfărâma, a sparge, a nimici, a destrăma, a se chinui, a se zbuciuma, a extenua
• măcina - a râșni, a fărâmița, a sfărma, a pulveriza, a strivi, a ruina, a distruge, a degrada, a nimici
• călca - a păși, a merge, a străbate, a bătători, a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge, a asupri
• pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
• potopi - a îneca, a inunda, a prăpădi, a copleși, a invada, a pustii, a nimici, a distruge
• stârpi - a distruge, a nimici, a lichida, a eradica
• ucigător - distrugător, nimicitor, zdrobitor
• zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
• zobi - a strivi, a zdrobi, a sfărâma
• masacra - a distruge, a extermina, a nimici, a ucide, a măcelări, a căsăpi
• mistui - a digera, a măcina, a distruge, a nimici, a prăpădi, a chinui, a suferi, a se zbate, a se ascunde
• nimici - a distruge, a nărui, a desființa, a prăpădi, a pustii, a devasta, a stârpi, a spulbera, a lichida
• arde - a frige, a pârli, a pârjoli, a perpeli, a dogorî, a mistui, a nimici, a prăpădi, a distruge

Dex fărâmița

• fărâmița 1-2 A (se) transforma în fărâmițe.
• FĂRÂMIȚÁ, fărâmițez, I. și A (se) preface în fărâmițe, a (se) sfărâma în componente foarte mici. – Din fărâmiță.
• A FĂRÂMIȚÁ ~éz tranz. (corpuri fragile) A face să se fărâmițeze. /Din fărâmiță
• A SE FĂRÂMIȚÁ se ~eáză intranz. A se transforma în fărâme; a se desface în bucăți mici de tot. /Din fărâmiță
• fărâmiță 1-2 Fărâmă (2) (mică).
• FĂRÂMÍȚĂ, fărâmițe, Diminutiv al lui fărâmă; fărâmică. – Fărâmă + -iță.
• FĂRÎMIȚÁ, fărîmițez, I. A face fărîmițe, a fărîma mărunt. A fărîmița pîinea. ◊ Burghezia caută să fărîmițeze forțele oamenilor muncii pe naționalități. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, 299, 5/1.
• FĂRÎMÍȚĂ, fărîmițe, Diminutiv al lui fărîmă. Își tăie o fărîmiță de carne de subsuoară, o dete zmăului să-i zăbăvească vremea și începu să-și strige cîinele. ȘEZ. I 68.
• FĂRÂMÍȚĂ ~e f. (diminutiv de la fărâmă) Fărâmă mică. /fărâmă + suf. ~iță
• fărămițà v. a face mici fărăme.

Sinonimul cuvântului fărâmița

Testează-te!