Dicționar de sinonime
Sinonime falie
Cuvântul „falie” are următoarele sinonime:
falie ( substantiv )
- ruptură
- spărtură
- despicătură
Alte sinonime:
- casură
- crachelură
- crevasă
- fantă
- fisură
- fractură
- interstițiu
- renură
- paraclază
- deficiență
- feblețe
- slăbiciune
Sinonime Apropiate
- spărtură - crăpătură, fisură, ciobitură, gaură, despicătură, ciob, frântură, ruptură, hârb
- sciziune - divizare, ruptură, despărțire, fracționare, dizidență, dezbinare
- fărâmă - bucățică, frântură, fărâmătură, ruptură, firimitură
- fisură - crăpătură, spărtură, plesnitură
- frântură - bucată, fragment, crâmpei, porțiune, parte, fărâmă, fractură, spărtură
- hârb - ciob, sfărâmătură, spărtură, țandără, blid, cratiță, strachină, farfurie
- jerpelitură - zdreanță, ruptură
- cavitate - adâncitură, gaură, scobitură, spărtură
- ciob - hârb, țandără, spărtură
- crăpătură - spărtură, plesnitură, deschizătură, fisură
- breșă - spărtură, gaură, deschizătură
- deschidere - spațiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, incizie, început, inaugurare
- zdreanță - cârpă, treanță, ruptură, vechitură, secătură, jigodie
Dex falie
- falie 1 Ruptură apărută în scoarța Pământului în urma mișcărilor tectonice verticale, care desparte două grupuri de straturi Și fractură (4). 2 Ruptură.
- FÁLIE, falii, Dislocație apărută în scoarța Pământului, ca urmare a mișcărilor tectonice verticale, care desparte două grupuri de strate; fractură. – Din faille.
- FÁLIE, falii, Ruptură apărută în scoarța Pământului, ca urmare a mișcărilor tectonice verticale, care desparte două grupuri de straturi; fractură. – Din faille.
- FÁLIE, falii, Ruptură care desparte două blocuri ale scoarței pămîntului deplasate unul față de celălalt. Apele lacului s-au adunat într-o falie. ▭ Țipă uriașele falii, Geme pămîntul lovit. BANUȘ, B. 7. – Pronunțat: -li-e.
- FÁLIE Ruptură care desparte două blocuri ale scoarței Pământului, deplasate unul față de celălalt. .
- FÁLIE ruptură care desparte două blocuri ale scoarței Pământului, deplasate unul față de celălalt; fractură (3). (< fr. faille)
- FÁLIE ~i f. geol. Ruptură în scoarța pământului apărută ca urmare a mișcărilor tectonice verticale. /<fr. faille
- falia 1-2 A (i se) produce o falie (1). 3-4 A (se) disloca.
- fălie1 (; ; ) 1 Fast1. 2 Mândrie. 3 Trufie.
- fălie2 Rudenie.