Sinonime fatal

Cuvântul „fatal” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• soartă - destin, ursită, fatalitate, scrisă, noroc, predestinare, zodie, situație, stare
• fatalism - predestinație, destin
• fatalitate - soartă, destin, ursită, predestinare, menire, nenorocire, nefericire, ghinion, prăpăd
• fatidic - funest, fatal
• funest - nefast, dezastruos, catastrofal, nenorocit, trist, jalnic, mizerabil
• ineluctabil - iminent, inevitabil, fatal, de neocolit
• inevitabil - de neînlăturat, fatal, neapărat, necesarmente, sigur
• catastrofal - îngrozitor, groaznic, dezastruos, fatal, teribil
• peremptoriu - indiscutabil, categoric, cert
• proba - a dovedi, a certifica, a atesta, a confirma, a verifica, a experimenta, a evidenția
• problematic - nesigur, îndoielnic, incert, ipotetic
• probozi - a certa, a critica, a reproșa
• războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
• săpuni - a certa, a critica, a mustra
• sfădi - a se certa, a se înfrunta

Dex fatal

• fatal, ~ă 1 Predestinat. 2 Inevitabil. 3 Care aduce nenorocire fatidic (3), funest (1). 4 Care provoacă moartea mortal. 5 Nefericit. 6 Care provoacă o atracție irezistibilă (și nefericită).
• FATÁL, -Ă, fatali, -e, 1. Care are urmări nenorocite pentru cineva sau ceva; care pricinuiește moartea; funest. Greșeală fatală. Lovitură fatală. ♦ Nefericit, nenorocit, trist. Deznodământ fatal. 2. Care se consideră că este fixat de destin; care nu poate fi înlăturat; inevitabil. 3. Care provoacă o atracție irezistibilă (și nefericită). Femeie fatală. – Din fatal, fatalis.
• FATÁL, -Ă, fatali, -e, 1. Care are urmări nenorocite. Vei vedea cît de fatală-i dușmănia celorlalți Cînd deasupra lor talentul ți-a dat aripi să te-nalți. VLAHUȚĂ, O. A. 75. O, noapte fatală! O, noapte cumplită! ALEXANDRESCU, M. 40. ♦ Care pricinuiește moartea. După un fatal duel, A. Pușkin, poetul rus, a murit. NEGRUZZI, S. I 336. ♦ Nefericit, nenorocit. Sfîrșit fatal. 2. De neînlăturat, inevitabil. Lumea trecutului de prejudecăți... a ajuns la finele evoluției ei fatale, ca toate alcătuirile omenești. SADOVEANU, E. 18. Toate relele ce sînt într-un mod fatal legate de o mînă de pămînt... Mult mai mult îi vor atrage decît tot ce ai gîndit. EMINESCU, O. I 136.
• FATÁL, -Ă 1. Care aduce nenorocire, moarte; funest. ♦ Nefericit, nenorocit. 2. Care nu se poate înlătura, inevitabil. .
• FATÁL, -Ă 1. care aduce nenorocire, moarte; funest. ◊ nefericit, nenorocit. 2. care nu poate fi înlăturat. (< fr. fatal, lat. fatalis)

Sinonimul cuvântului fatal

Testează-te!