Dicționar de sinonime
Sinonime feder
Cuvântul „feder” are următoarele sinonime:
feder ( substantiv )
- pană
- lambă
Sinonime Apropiate
- coadă - cosiță, plete, codiță, peduncul, mâner, toartă, pulpană, trenă, șir
- părădui - a ruina, a nimici, a pierde, a degrada, a dărăpăna
- părăgini - a se dărăpăna, a se ruina, a se părădui, a se degrada
- părăginit - dărăpănat, ruinat, părăduit, degradat
- părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
- rășchitor - depănătoare
- șandrama - baracă, magherniță, colibă, dărăpănătură
- șovăi - a ezita, a se codi, a pregeta, a sta în cumpănă, a oscila, a fluctua, a se împletici, a se clătina
- șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
- val - talaz, trâmbă, undă, sul, vălătuc, meterez, șanț, cumpănă, încercare
- vârtelniță - depănătoare
- grimasă - schimonoseală, strâmbătură, scălâmbătură, rictus
- hodorogi - a flecări, a se strica, a se dărăpăna, a se hârbui, a se uza, a se șubrezi, a se hrentui
- înțesa - a îngrămădi, a acumula, a împăna
- ligă - uniune, asociație, confederație, grupare
Dex feder
- feder 1-2 Lamba (1-2). 3 Instrument cu care se face jgheabul șindrilelor.
- FÉDER, federe, Mică proeminență prevăzută în lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intră în nutul corespunzător al altei piese pentru a asigura o îmbinare perfectă; lambă. – Din Feder.
- FÉDER, federe, Ridicătură mică lăsată în lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intră în nutul corespunzător al altei piese, pentru a asigura o îmbinare perfectă; pană, lambă.
- FÉDER Parte ieșită în afară, în lungul marginii unei scânduri sau a unei plăci, care intră în nutul corespunzător al altei scânduri sau plăci; lambă. .
- FÉDER parte ieșită în afară, în lungul marginii unei scânduri sau a unei plăci, care intră în nutul corespunzător. (< germ. Feder)
- FÉDER ~e n. Proeminență în lungul unei piese de lemn sau de metal care intră în nutul de același fel al altei piese; lambă. /<germ. Feder
- FÉDER s. v. lambă.
- FEDER lambă. (~ la o piesă de lemn.)
- féder, (fedăr, feidăr), s.n. – (reg.) Arc din sârmă de oțel, folosit la scaune sau canapele (tapițate): „Scaun de acela, cu fedăr” (Bilțiu, 1999: 374; Berbești). Termen atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei sub forma feidăr, cu același sens (DRT). – Din germ. Feder „amortizor, arc, resort” (Țurcanu, DEX, MDA).
- féder, s.n. – v. fedăr.
Sinonimul cuvântului feder