Dicționar de sinonime

Sinonime fericit

Cuvântul „fericit” are următoarele sinonime:

fericit ( adjectiv )
  1. satisfăcut, norocos, bucuros, mulțumit, radios
  2. favorabil, avantajos, nimerit, bun, satisfăcător, mulțumitor
Alte sinonime:
  • plin de mulțumire
  • îmbucurător
  • norocit
  • ferice
  • binevenit


Sinonime Apropiate

  • satisfăcător - mulțumitor, acceptabil, convenabil, potrivit, îndestulător, suficient, admisibil
  • suficient - destul, satisfăcător, îndestulător, mulțumitor, mediocru, mărginit, redus, prost, stupid
  • insuficient - nesatisfăcător, neîndestulător, nemulțumitor, redus, sărac, prost
  • bucuros - satisfăcut, vesel, bine-dispus, voios, mulțumit
  • convenabil - bun, corespunzător, potrivit, acceptabil, mulțumitor, avantajos, adecvat
  • favorabil - prielnic, avantajos, propice, priincios, binevoitor, generos, săritor, amabil, adecvat
  • neîmpăcat - nemulțumit, nesatisfăcut, descumpănit, îndârjit, aprig, înverșunat, neînduplecat, violent, nepotolit
  • nenorocit - nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, mizer, nevoiaș, mișel, dezolat, trist
  • nenorocos - nefericit, rău, nefast, ghinionist, păgubos
  • defavorabil - neprielnic, neconvenabil, neavantajos, negativ
  • dezavantajos - nefavorabil, neprielnic, oneros
  • complăcea - a-i conveni, a fi mulțumit, a fi satisfăcut
  • dispus - vesel, satisfăcut, mulțumit, amețit, beat, afumat
  • pozitiv - avantajos, adecvat, practic, valoros, pragmatic, eficace
  • răsfățat - alintat, răzgâiat, capricios, prost-crescut, îmbuibat, satisfăcut, arogant

Dex fericit

  • fericit, ~ă 1-2 , (Persoană) care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească. 3 Care aduce fericire (1). 4 Care este bun, favorabil. 5 Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă.
  • FERICÍT, -Ă, fericiți, -te, , 1. (Adesea substantivat) Care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească. 2. Care aduce fericire, provoacă mulțumire; care este bun, favorabil. 3. Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă. – ferici.
  • FERICÍT, -Ă, fericiți, -te, , 1. (Adesea substantivat) Care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească, plin de bucurie. 2. Care aduce fericire, provoacă mulțumire; care este bun, favorabil. 3. Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă. – ferici.


Sinonimul cuvântului fericit

Sinonimul cuvântului fericit


Testează-te!