Dicționar de sinonime
Sinonime filosof
Cuvântul „filosof” are următoarele sinonime:
filosof ( substantiv )
- gânditor
- cugetător
- înțelept
Sinonime Apropiate
- înțelept - cuminte, socotit, chibzuit, măsurat, echilibrat, judicios, filozof, gânditor, cugetător
- cugetător - filosof, gânditor
- gânditor - îngândurat, preocupat, absorbit, absent, meditativ, reflexiv, visător, cugetător, filozof
- visător - contemplativ, meditativ, gânditor, romantic
- judicios - chibzuit, gândit, cumpănit, rațional, serios, matur, înțelept, rezonabil, cuminte
- liberator - eliberator, dezrobitor, liber-cugetător, ateu, necredincios, raționalist
- ateu - necredincios, liber-cugetător
- contemplativ - meditativ, visător, gânditor
- cuminți - a se astâmpăra, a se potoli, a se liniști, a trage concluzii, a se înțelepți
- descuiat - deschis, luminat, receptiv, deștept, înțelept
- ideologie - sistem de idei, filosofie
- chibzuit - cumpănit, cumpătat, moderat, echilibrat, măsurat, așezat, sobru, stăpânit, serios
- cugeta - a gândi, a cugeta, a chibzui, a medita, a raționa, a reflecta, a judeca, a aprecia, a crede
- cuminte - bun, cumsecade, ascultător, supus, potolit, blajin, așezat, de treabă, cumpănit
Dex filosof
- filosof, ~oafă filozof
- FILOSÓF, -OÁFĂ, filosofi, -oafe, și 1. Persoană care se ocupă sistematic cu studiul filosofiei, care are ca profesie filosofia; persoană care are o concepție filosofică proprie; gânditor. 2. Om învățat, priceput în toate; astrolog. 3. Persoană care are o atitudine înțeleaptă față de viață. – Din philósophos, philosophe.
- FILOSÓF, -OÁFĂ și filozof.
- FILOSÓF filozof.
- FILOSÓF, -OÁFĂ și filozof.
- *filosóf, -oáfă s. (vgr. philósophos). În vechime, cel care studia natura. Azĭ, cel care studiază filosofia. Fig. Înțelept, resemnat, liniștit și retras. – Și -zóf (după fr.). V. filfison.
- filozof, ~oafă 1 Persoană care se ocupă cu filozofia (1). 2 Persoană care are o concepție proprie în domeniul filozofiei (1) gânditor 3 Om învățat, priceput în toate. 4 Astrolog. 5 Persoană care are o atitudine înțeleaptă față de viață înțelept. 6 ( sau ) Persoană afectată, cu pretenții de erudiție.
- FILOZÓF și filosof.
- FILOZÓF, -OÁFĂ, filozofi, -oafe, și 1. Persoană care se ocupă cu filozofia, care studiază și prelucrează problemele fundamentale ale filozofiei, care are o concepție proprie în domeniul filozofiei; gânditor. 2. Om învățat, priceput în toate; astrolog. 3. Persoană care are o atitudine înțeleaptă față de viață. – Din philósophos, philosophe.