Dicționar de sinonime
Sinonime fioritură
Cuvântul „fioritură” are următoarele sinonime:
fioritură ( substantiv )
- înfloritură
- ornament
Sinonime Apropiate
- înfloritură - ornament, podoabă, zorzoane
- împodobi - a înfrumuseța, a orna, a găti, a ornamenta, a decora, a se aranja, a se dichisi, a se ferchezui, a se spilcui
- floare - corolă, inflorescență, desen, broderie, ornament, elită
- garnisi - a împodobi, a aranja, a orna, a ornamenta
- garnitură - accesorii, adaos, completare, asortiment, ansamblu, set, grupaj, ornament, podoabă
- înflorire - progres, belșug, prosperare, avânt, propășire, bunăstare, podoabă, dichiseală, ornament
- înflorit - împodobit, ornamentat (cu flori)
- codița - adaos, înfloritură, peduncul, pețiol
- decor - podoabă, decorație, ornament, ornamentație, cadru, ambianță, tablou, fundal
- decora - a ornamenta, a împodobi, a conferi, a da (o decorație), a medalia, a distinge, a premia
- decorație - distincție, medalie, insignă, podoabă, ornamentație, ornament, decor
Dex fioritură
- fioritură 1 Ornament muzical constând dintr-o notă sau dintr-un grup de note, indicate de obicei cu semne muzicale mai mici decât cele obținute, care se adaugă la fraza muzicală principală pentru a o înfrumuseța. 2 ~ri de stil Ornamente neesențiale ale stilului.
- FIORITÚRĂ, fiorituri, Ornament muzical constând dintr-o notă sau dintr-un grup de note, indicate de obicei cu semne muzicale mai mici decât cele obișnuite, care se adaugă la fraza muzicală principală pentru a o înfrumuseța. – Din fioritura.
- FIORITÚRĂ, fiorituri, (; mai ales la ) Ornament muzical constînd dintr-o notă sau un grup de note (indicate de obicei cu semne muzicale mai mici decît cele obișnuite) care se adaugă la fraza muzicală pentru a o înfrumuseța. – Pronunțat: fio-.
- FIORITÚRĂ Notă sau grup de note care servesc să împodobească melodia, executându-se după fantezia interpretului; înfloritură. .
- FIORITÚRĂ ornament vocal constând dintr-o notă sau grup de note care servesc să împodobească melodia, executându-se după fantezia interpretului. (< it. fioritura)
- FIORITÚRĂ ~i f. 1) mai ales la pl. Ornament muzical constând din alternarea rapidă (și repetată) a unor sunete de scurtă durată. 2) fig. rar Element care înfrumusețează ceva; înfloritură; ornament. /<it. fioritura
- *fĭoritúră f., pl. ĭ (it. fioritura). Înfloritură, ornament (în muzică orĭ în altele).