Sinonime fleac

Cuvântul „fleac” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• farafastâc - zorzoane, gablonțuri, nimicuri, fleacuri, mofturi, fițe, fandoseală, fasoane
• nimic - neant, neființă, inexistență, deșertăciune, zădărnicie, fleac, bagatelă, moft
• moft - capriciu, răsfăț, fason, fandoseală, fiță, nazuri, fleac, bagatelă, aiureală
• bagatelă - fleac, nimic, mărunțiș
• brașoave - fleacuri, povești, palavre, gogoși, vorbe goale, minciuni
• umplutură - încărcătură, surplus, nimicuri
• jucărie - bagatelă, fleac
• mărunțiș - albitură, caracudă, baboiaș, plevușcă, monete (mici), amănunt, detaliu, fleac, bagatelă
• balivernă - minciună, palavre, aiureli, fleacuri, povești
• părădui - a ruina, a nimici, a pierde, a degrada, a dărăpăna
• potopi - a îneca, a inunda, a prăpădi, a copleși, a invada, a pustii, a nimici, a distruge
• pretenție - cerință, exigență, cerere, revendicare, moft, ifos nazuri
• pretențios - exigent, sever, minuțios, mofturos dificil, năzuros, afectat, strident, încărcat
• șagă - glumă, vorbe de spirit, poznă
• sclifosi - a se smiorcăi, a scânci, a se fandosi, a face mofturi

Dex fleac

• fleac1 1 Lucru de mică importanță bagatelă. 2 Om de nimic nulitate, secătură. 3 (Adesea după negații) Glumă. 4 Palavre. 5 Mofturi. 6 Nerozii. 7 Minciuni. 8 Intestine.
• fleac2 flec
• FLEAC2 flec.
• FLEAC1, fleacuri, 1. Lucru de mică importanță, neînsemnat; bagatelă. ♦ Om de nimic, secătură. 2. (La ) Vorbe de clacă; nimicuri, palavre. – flec.
• FLEAC1 flec.
• FLEAC2, fleacuri, 1. Lucru de mică importanță, de nimic; bagatelă. N-avea... răbdarea să-și piardă vremea cu astfel de fleacuri. ANGHEL-IOSIF, C. L. 108. Dacă pentru părinții preocupați prea mult cu strîngerea de averi, literatura e un fleac... pentru fii însă... e, dacă nu un însemnat factor al progresului, cel puțin o petrecere mai aleasă. GHEREA, ST. CR. III 40. Ce grozăvii zici c-ai mai visat? Or fi iar niscaiva fleacuri. ALECSANDRI, T. I 62. ♦ (Determinat adesea prin «de om») Om de nimic, secătură. Epimeteu era un flușturatic și un ușurel de minte d-ăi mari, cum adică am zice noi un fleac de om sau o lichea. ISPIRESCU, U. 90. 2. (La ) Vorbe de clacă; nimicuri, palavre. Neculai Dascălu nu s-a mai gîndit mult la aceste vorbe și fleacuri muierești. SADOVEANU, P. S. 96. Fugi de fleacuri și de vorbe nebune. PANN, P. V. I 142.
• FLEAC ~uri n. 1) Lucru sau fapt lipsit de importanță; nimic; mărunțiș; bagatelă. 2) la pl. Vorbe lipsite de importanță; vorbe goale; baliverne; palavre; brașoave. /<germ. Fleck

Sinonimul cuvântului fleac

Testează-te!