Dicționar de sinonime
Sinonime flexibil
Cuvântul „flexibil” are următoarele sinonime:
flexibil ( adjectiv )
- mlădios, elastic, suplu, maleabil
- flexionar
- adaptabil, obedient, ascultător, supus
Alte sinonime:
- încovoios
- plecat
- plecător
- pliabil
- acomodabil
- docil
- maniabil
- modulabil
Sinonime Apropiate
- elastic - mlădios, flexibil, maleabil, suplu, extensibil, acomodabil, adaptabil, gumă, cauciuc
- maleabil - ductil, extensibil, flexibil, adaptabil, elastic, docil, ascultător
- mlădios - suplu, grațios, flexibil, elastic, melodios, plăcut, armonios
- mlădiu - suplu, mlădios, elastic, flexibil
- felin - suplu, grațios, elastic, mlădios
- obedient - supus, ascultător, docil
- docil - supus, ascultător, obedient
- elasticitate - flexibilitate, maleabilitate
- flexibilitate - elasticitate
- indisciplinat - nesupus, neascultător, recalcitrant, insubordonat
- cuminte - bun, cumsecade, ascultător, supus, potolit, blajin, așezat, de treabă, cumpănit
- disciplinat - ordonat, ascultător, supus
- presupunere - supoziție, bănuială, ipoteză, presupus, închipuire, prepus, prezumție
- recalcitrant - îndărătnic, nesupus, rebel, refractar, protestatar
- scontat - sperat, prevăzut, presupus, așteptat
Dex flexibil
- flexibil, ~ă 1 Care are proprietatea de a se îndoi ușor (și de a-și reveni la forma inițială) elastic, mlădios. 2 (; oameni) Care se adaptează ușor maleabil. 3 Care are flexiune (4) flexionar (2). 4 Grup de lamele flexibile (1) din cupru, folosit în legăturile electrice.
- FLEXÍBIL, -Ă, flexibili, -e, , 1. Care are proprietatea de a se îndoi, de a se încovoia ușor (și de a-și reveni la forma inițială); elastic, mlădios. 2. Care are flexiune (2); flexionar. 3. Grup de lamele flexibile (1) din cupru, folosit în legăturile electrice. – Din flexible, flexibilis.
- FLEXÍBIL, -Ă, flexibili, -e, 1. Care se poate îndoi ușor, fără să se rupă; mlădios. Oțelul este flexibil. ▭ era solidă, strălucitoare și juca ușoară și legănată pe cele mai flexibile arcuri ce-ar fi putut exista. ANGHEL, PR. 88. 2. Care își schimbă forma pentru a exprima diferite raporturi gramaticale. Limba romînă are șase părți de vorbire flexibile.
- FLEXÍBIL, -Ă 1. Mlădios, elastic, suplu. 2. (Despre cuvinte) Care își schimbă forma pentru a exprima diferite raporturi gramaticale. .
- FLEXÍBIL, -Ă I. 1. care se poate îndoi ușor; mlădios, elastic, suplu. ◊ care cedează ușor; maleabil, docil. 2. (despre părți de vorbire) care are flexiune (2); flexionar. 3. (despre un apartament) cu structură variabilă. II. grup de lamele flexibile (I, 1) de cupru, în legăturile electrice. (< fr. flexible, lat. flexibilis)
Antonime flexibil
- Flexibil ≠ inflexibil, neelastic, rigid, țeapăn, neflexibil